ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1717/2003

Asupra recursului de față;

Din actele dosarului, constată

următoarele:

Parchetul de pe lângă Tribunalul

Suceava, prin rechizitoriul din 20 august 1999, îi trimite în judecată pe

inculpații:

1) S.I., pentru infracțiunile de:

a) ultraj contra bunelor moravuri,

prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în ziua de 16

mai 1998, în piața orașului Vatra Dornei, a proferat cuvinte și expresii

jignitoare la adresa numitei R.P. și a altor persoane;

b) conducerea, pe drumurile publice,

a unui vehicul, deși se afla în stare de ebrietate, faptă prevăzută de art. 37

alin. (1) teza II–a din Decretul nr. 328/1966;

c) sustragere de la recoltarea

probelor biologice, prevăzută de art. 37 alin. (3) din sus – menționatul

decret;

d) ultraj, prevăzută de art. 239

alin. (1) și (3) C. pen., constând în aceea că, la aceeași dată, a insultat

polițiștii, cărora le-a imputat, în public, că sunt „proști” și „corupți”;

2) E.M., pentru infracțiunea de

ultraj, prevăzută de art. 239 alin. (2) și (3), cu aplicarea art. 37 lit. a) C.

pen., constând în aceea că, la aceeași dată și în același loc, a intervenit în

ajutorul lui S.I., bruscând prin împingere pe locotenentul de poliție N.C.,

căruia i-a rupt un epolet și i-a îndoit oglinda retrovizoare a mașinii, în care

a lovit cu pumnii și cu picioarele.

Tribunalul Suceava, prin sentința

penală nr. 182 din 24 octombrie 2001, îl condamnă pe inculpatul S.I., la 6 luni

de închisoare, cu suspendarea, condiționată a executării pedepsei, pentru

infracțiunea de sustragere de la recoltarea probelor biologice, prevăzută de

art. 37 alin. (3) din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 74, art. 76 și

art. 81 – art. 82 C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a)

raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., inculpatul S.I. este achitat pentru

infracțiunile de ultraj contra bunelor moravuri, prevăzută de art. 321 alin.

(1) C. pen. și de conducere, în stare de ebrietate, pe drumurile publice, a

unui vehicul.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a)

raportat la art. 10 lit. b

1

) C. proc. pen., inculpații S.I. și E.M.

sunt achitați pentru infracțiunea de ultraj, prevăzută de art. 239 alin. (1) și

(3) C. pen. Lor li se aplică o amendă, administrativă, de câte un milion de

lei, conform art. 91 C. pen.

Pentru a hotărî astfel, instanța

motivează că faptele de ultraj contra bunelor moravuri și de conducere, în

stare de ebrietate, pe drumurile publice, a unui vehicul, nu există, iar faptele

de ultraj nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni.

Parchetul de pe lângă aceeași

instanță declară apel, motivând că în mod greșit inculpații au fost achitați.

Curtea de Apel Suceava, prin decizia

penală nr. 287 din 16 septembrie 2002, respinge, ca nefondat, apelul

parchetului.

Prin recursul de față, parchetul de

pe lângă aceeași instanță critică decizia, reiterând susținerea din apel, la

care se adaugă că, pentru infracțiunea prevăzută de art. 37 alin. (I) teza II-a

din Decretul nr. 328/1966, temeiul achitării putea fi art. 11 pct. 2 lit. a)

raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen.

Critica nu este întemeiată.

Prima instanță a reținut corect

situația de fapt, pe care a calificat-o corespunzător, după cum rezultă din

declarațiile date de:

a) L.V., plutonier de poliție;

b) N.C., locotenent de poliție:

c) P.C., plutonier de poliție;

d) P.A.D., plutonier de poliție și;

e) Martorul S.I., care nu confirmă

susținerea, din rechizitor, că inculpatul S.I. ar fi condus în stare de

ebrietate, ar fi adus atingere bunelor moravuri sau ar fi produs scandal

public.

Pe de altă parte, martorii

precizează că:

- „cu polițiștii, conflictul a fost

verbal” (martor L.R., barman la patroana R.P.);

- „E.M. îl trăgea, spre el, pe S.I.,

pentru a-l împiedica să urce în mașina poliției” (martor S.T.);

- „n-am văzut pe E.M. să tragă sau

să împingă pe vreunul din polițiști” (martor S.T.);

- „nu mi-am dat seama dacă S.I. se

afla sub influența alcoolului” (L.V., plutonier de poliție);

- „inculpații nu au amenințat și

nici nu au agresat polițiștii” (L.V., plutonier de poliție);

- „n-am fost bruscat de inculpați”

(C.N., locotenent de poliție);

- „nu au auzit amenințări și nici nu

am văzut haine rupte la polițiști” (C.P., plutonier de poliție);

- „nu am văzut haine rupte ale

polițiștilor” (I.P., plutonier de poliție);

- „S.I. s-a forțat să urce în mașina

poliției, iar E.M. îi ruga pe polițiști să nu-l ia pe S.I. Cei doi nu i-au

bruscat pe polițiști. S.I. le spunea polițiștilor că nu au băut și le cerea

să-i pună fiola, iar ei au refuzat” (S.I.).

Instanțele au reținut, deci, corect,

că, în urma unei altercații minore produse, în piață, între inculpatul S.I. și

martora P.R., fiecare imputându-i celuilalt că, din cauza lui, nu are loc să

circule cu mașina, conflictul a degenerat atunci când P.R., patroană cunoscută

în Vatra Dornei a cerut intervenția polițiștilor, cărora S.I. le-a imputat că

sunt părtinitori, prilej cu care E.M. a intervenit în sprijinul prietenului

său, S.I., ca să nu fie dus la poliție.

Din oficiu, nu se constată motive de

casare, care să fie luate în considerare.

Așa fiind, în baza art. 385

15

pct. 2 lit. b) C. proc. pen., recursul va fi respins, conform dispozitivului

deciziei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava împotriva deciziei

penale nr. 287 din 16 septembrie 2002 a Curții de Apel Suceava, privind pe

inculpații S.I. și E.M.

Pronunțată în ședință publică, azi 3

aprilie 2003.