ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4565/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4565/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursurilor de față:
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 415 din 12
noiembrie 2002 a Tribunalului Bacău, a fost condamnată inculpata R.G., pentru
săvârșirea următoarelor infracțiuni:
- art. 290 alin. (1), cu aplicarea
prevederilor art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare;
- art. 257 alin. (1) C. pen., fapta
din decembrie 2001, față de Ș.I., la pedeapsa de 5 ani închisoare;
- art. 257 alin. (1) C. pen., fapta
din iulie 2001, față de C.V., la pedeapsa de 5 ani închisoare;
- art. 257 alin. (1) C. pen., fapta
din aprilie 2002, față de P.I., la pedeapsa de 7 ani închisoare;
- art. 257 alin. (1) C. pen., la
pedeapsa de 4 ani închisoare, fapta din februarie 2002, față de B.E.;
- art. 257 alin. (1) C. pen., faptă
din februarie 2002, față de A.E., la pedeapsa de 4 ani închisoare;
- art. 257 alin. (1) C. pen., faptă
din 10 aprilie 2002, față de I.T., la pedeapsa de 4 ani închisoare;
- art. 257 alin. (1) C. pen., faptă
din august 2001, față de D.M., la pedeapsa de 4 ani închisoare;
- art. 257 alin. (1) C. pen., fapta
din februarie 2002, față de B.D., la pedeapsa de 4 ani închisoare;
- art. 257 alin. (1) C. pen., faptă
din ianuarie 2002, față de M.A., la pedeapsa de 5 ani închisoare;
- art. 257 alin. (1) C. pen., faptă
din 16 august 2002, față de I.M., la pedeapsa de 7 ani închisoare.
- art. 257 alin. (1) C. pen., faptă
din august 2002, față de R.V., la pedeapsa de 4 ani închisoare;
- art. 257 alin. (1) C. pen., faptă
din ianuarie 2002, față de B.C., la pedeapsa de 4 ani închisoare;
- art. 257 alin. (1) C. pen., faptă
din octombrie 2001, față de L.C., la pedeapsa de 4 ani închisoare;
- art. 257 alin. (1) C. pen., faptă
din februarie 2002, față de C.V., la pedeapsa de 5 ani închisoare;
- art. 257 alin. (1) C. pen., faptă
din decembrie 2001, față de C.V., la pedeapsa de 5 ani închisoare;
- art. 257 alin. (1) C. pen., faptă
din decembrie 2001, față de A.A., la pedeapsa de 5 ani închisoare;
- art. 257 alin. (1) C. pen., faptă
din decembrie 2001, față de C.O.T., la pedeapsa de 4 ani închisoare;
- art. 257 alin. (1) C. pen., faptă
din decembrie 2001, față de L.V., la pedeapsa de 4 ani închisoare;
- art. 257 alin. (1) C. pen., faptă
din februarie 2002, față de O.N.F., la pedeapsa de 6 ani închisoare;
- art. 257 alin. (1) C. pen., faptă
din noiembrie 2001, față de E.G., la pedeapsa de 5 ani închisoare;
- art. 257 alin. (1) C. pen., faptă
din noiembrie 2001, față de M.E.G., la pedeapsa de 5 ani închisoare;
- art. 257 alin. (1) C. pen., faptă
din ianuarie 2002, față de S.E., la 4 ani închisoare;
- art. 257 alin. (1) C. pen., faptă
din ianuarie 2002, față de S.L., la pedeapsa de 4 ani închisoare;
- art. 257 alin. (1) C. pen., faptă
din 8 septembrie 2001, față de D.L., la pedeapsa de 5 ani închisoare;
- art. 257 alin. (1) C. pen., faptă
din septembrie 2001, față de I.A.F., la pedeapsa de 5 ani închisoare,
- art. 257 alin. (1) C. pen., faptă
din noiembrie 2000, față de L.M., la pedeapsa de 4 ani închisoare;
- art. 257 alin. (1) C. pen., faptă
din 14 august 2001, față de C.V., la pedeapsa de 5 ani închisoare,
- art. 257 alin. (1) C. pen., fapta
din decembrie 2000, față de P.I., la pedeapsa de 5 ani închisoare;
- art. 257 alin. (1) C. pen., fapta
din aprilie 2002, față de M.P., la pedeapsa de 5 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34
lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, la
care s-a adăugat un spor de pedeapsă de 2 ani închisoare;
Pedeapsa de executat: 9 (nouă) ani
închisoare.
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a
menținut starea de arest a inculpatei.
În baza art. 71 C. pen., s-au
interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus
din pedeapsă durata arestului preventiv de la 6 iunie 2002, la zi.
În baza art. 357 alin. (2),
coroborat cu art. 256 alin. (2) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpată
a sumei de 96.200.000 lei și a sumei de 6.748 dolari, sau contravaloarea
acestora în lei la data punerii în executare, după cum urmează:
- 15.000.000 lei primiți de la Ș.I.;
- 448 dolari S.U.A. primiți de la
C.V.;
-1.700 dolari S.U.A. primiți de la
P.I.;
- 400 dolari S.U.A. primiți de la
B.E;
- 500 dolari S.U.A. primiți de la
M.A.;
- 200.000 lei c/val. cadouri de la
I.M.;
- 500 dolari S.U.A. primiți de la
C.V.;
- 500 dolari S.U.A. primiți de la
A.A.;
- 700 dolari S.U.A. primiți de la
O.N.;
- 15.000.000 lei primiți de la C.V.;
- 15.000.000 lei primiți de la
M.E.G.;
- 400 dolari S.U.A. primiți de la
S.L.;
- 400 dolari S.U.A. primiți de la
S.E.;
- 6.000.000 lei primiți de la L.M.;
- 10.000.000 lei primiți de la C.V.;
- 10.000.000 lei primiți de la P.I.;
- 10.000.000 lei primiți de la M.P.;
- 15.000.000 lei primiți de la E.G.;
- 450 dolari S.U.A. sau c/val. în
lei la data punerii în executare, de la D.L.;
- 750 dolari S.U.A. sau c/val. în
lei la data punerii în executare, de la I.A.F.;
S-a dispus confiscarea sumelor de
bani de la deținători, după cum urmează:
- 1.700.000 lei de la C.V.,
6.000.000 lei de la R.V., 10.000.000 lei de la C.O., 5.000.000 lei de la P.I.
și 5.000.000 lei de la M.P.;
- 200 dolari S.U.A. de la D.M., 500
dolari S.U.A. de la B.C., 400 dolari S.U.A. de la L.C. și 400 dolari S.U.A. de
la L.V. sau contravaloarea sumelor în valută menționate, în lei, la data
punerii în executare a hotărârii.
În baza art. 14 și art. 346 C. proc.
pen., art. 998 C. civ., a fost obligată inculpata la plata sumei de 6.927.288
lei, despăgubiri civile, către partea civilă C.I.
În baza art. 348 C. proc. pen., s-a
dispus anularea actelor false.
În baza art. 191 C. proc. pen., a
fost obligată inculpata la plata sumei de 15.000.000 lei, cheltuieli judiciare
către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima
instanță a reținut că inculpata R.G. a fost încadrată la S.C. R. S.A. Onești,
pe postul de inspector personal, cu atribuții de întocmire a formelor pentru
angajarea personalului, pe baza cererilor aprobate de directorul general al
unității.
În perioada 2000 – 2001, întrucât la
această societate s-au efectuat mai multe angajări de personal, inculpata a
hotărât ca pe lângă cererile de angajare aprobate de directorul general al
unității, pe cererile de angajare repartizate biroului personal, în așteptare
pentru a fi aprobate ulterior de directorul general, să realizeze în fals
acordul și semnătura directorului general.
Totodată, lăsând să se creadă că are
influență asupra persoanelor cu atribuții de decizie, pentru angajare,
inculpata a pretins și primit de la persoanele mai sus-menționate, sume de
bani, în lei și în valută.
Pentru a întări persoanelor
respective convingerea asupra presupusei influențe a ei în problema angajărilor
de personal, inculpata a întocmit unele acte false, respectiv comunicări
privind încadrarea la o anumită dată, amânarea începerii lucrului, întocmirea
de contracte individuale de muncă, și legitimații de serviciu.
Sentința a fost apelată de Parchetul
de pe lângă Tribunalul Bacău, de inculpata R.G. și denunțătorul B.C.
Parchetul a criticat sentința ca
netemeinică în ceea ce privește pedepsele aplicate pentru fiecare faptă în
parte și a sporului de pedeapsă aplicat, precum și ca nelegală în ceea ce
privește obligarea inculpatei la despăgubiri civile față de C.I., iar inculpata
R.G. pentru greșita schimbare a încadrării juridice pentru faptele de trafic de
influență, greșita reținere a unor infracțiuni și greșita obligare la
despăgubiri către C.I.
B.C. în apelul formulat a criticat
sentința pentru greșita confiscare de la el a sumei de bani ce a format
obiectul infracțiunii de trafic de influență.
Prin decizia penală nr. 102 din 6
martie 2003, Curtea de Apel Bacău a admis apelul declarat de Parchetul de pe
lângă Tribunalul Bacău numai cu privire la greșita calificare juridică a
faptelor de fals și a modului de soluționare a laturii civile în ceea ce
privește pe partea civilă C.I.
A desființat sentința apelată sub
aspectul calificării faptelor prevăzute de art. 290 C. pen., cu aplicarea art.
41 alin. (2) C. pen., a aplicării regulilor concursului de infracțiuni și a pedepsei
de executat.
A admis și apelul declarat de
inculpata R.G. numai cu privire la cuantumul pedepselor aplicate și a celei de
executat cât și a soluționării laturii civile a cauzei.
În fond: Conform art. 334 C. proc.
pen., a schimbat încadrarea juridică a infracțiunilor prevăzute de art. 290
alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în 29 infracțiuni de
fals prevăzute de art. 290 alin. (1) C. pen. și în consecință:
În baza art. 290 alin. (1) C. pen.,
a condamnat pe inculpata R.G. la următoarele pedepse:
- un an închisoare, pentru fapta din
decembrie 2001 (Ș.I.);
- un an închisoare, pentru fapta din
iulie 2001 (C.V.);
- un an și 6 luni închisoare, pentru
fapta din aprilie 2002 (P.I.);
- un an închisoare, pentru fapta din
februarie 2002 (B.E.);
- un an închisoare, pentru fapta din
februarie 2002 (A.E.);
- un an închisoare, pentru fapta din
10 aprilie 2002 (I.T.);
- un an închisoare, pentru fapta din
august 2001 (D.M.);
- un an închisoare, pentru fapta din
februarie 2002 (B.D.);
- un an închisoare, pentru fapta din
ianuarie 2002 (M.A.);
- un an și 6 luni închisoare, pentru
fapta din 16 august 2002 (I.M.);
- un an închisoare, pentru fapta din
august 2002 (R.V.);
- un an închisoare, pentru fapta din
ianuarie 2002 (B.C.);
- un an închisoare, pentru fapta din
octombrie 2001 (L.C.);
- un an închisoare, pentru fapta din
februarie 2002 (C.V.);
- un an închisoare, pentru fapta din
decembrie 2001 (C.V.);
- un an închisoare, pentru fapta din
decembrie 2001 (A.A.);
- un an închisoare, pentru fapta din
decembrie 2001 (C.O.T.);
- un an închisoare, pentru fapta din
decembrie 2001 (L.V.);
- un an și 6 luni închisoare, pentru
fapta din februarie 2002 (O.N.);
- un an închisoare, pentru fapta din
noiembrie 2001 (E.G.);
- un an închisoare, pentru fapta din
noiembrie 2001 (M.E.G.);
- un an închisoare, pentru fapta din
ianuarie 2002 (S.E.);
- un an închisoare, pentru fapta din
ianuarie 2002 (S.L.);
- un an închisoare, pentru fapta din
8 septembrie 2001 (D.L.);
- un an închisoare, pentru fapta din
septembrie 2001 (I.A.F.);
- un an închisoare, pentru fapta din
noiembrie 2000 (L.M.);
- un an închisoare, pentru fapta din
14 august 2001 (C.V.);
- un an închisoare, pentru fapta din
decembrie 2000 (P.I.) și la:
- un ani închisoare, pentru fapta
din aprilie 2002 (M.P.)
A redus cuantumul pedepselor
aplicate inculpatei R.G. pentru infracțiunile de trafic de influență prevăzute
de art. 257 alin. (1) C. pen., comise în dauna lui P.I. 7 (șapte) ani, I.M. 7
(șapte) ani și O.N. 6 (șase) ani, la câte 5 (cinci) ani închisoare, pentru
fiecare faptă.
În baza art. 33 lit. a) C. pen., cu
art. 34 lit. b) C. pen., a contopit toate pedepsele aplicate, în pedeapsa cea
mai grea de 5 (cinci) ani închisoare, la care instanța adaugă un spor de un
(un) an închisoare.
Pedeapsa de executat 6 (șase) ani
închisoare.
A dedus în continuare arestarea
preventivă, de la 12 noiembrie 2002, la zi.
A înlăturat obligarea inculpatei la
plata sumei de 6.927.288 lei despăgubiri civile către partea civilă C.I.
În baza art. 379 pct. 1 lit. b) C.
proc. pen.;
A respins, ca nefondat, apelul
declarat de B.C. împotriva aceleiași sentințe penale.
A menținut celelalte dispoziții ale
sentinței penale apelate.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc.
pen., a obligat pe apelantul B.C. la 200.000 lei, cheltuieli judiciare către
stat.
Se motivează, în esență, că
infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzute de art. 290
C. pen., se află în concurs real, cu privire la individualizarea pedepselor, că
există elemente pe baza cărora se apreciază că scopul educativ al pedepsei
poate fi atins prin aplicarea unor pedepse într-un cuantum mai redus celor
aplicate de prima instanță și, în fine, că inculpata a fost obligată greșit la
plata despăgubirilor civile către partea civilă C.I.
Apelul declarat de B.C. a fost
respins ca nefondat, pentru că legea prevede expres că sumele ce au făcut
obiectul traficului de influență sunt supuse confiscării, indiferent de
persoana ce le deține, în cauză.
Împotriva deciziei instanței de
apel, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, inculpata
R.G. și terțul B.C.
În recursul său Parchetul de pe
lângă Curtea de Apel Bacău critică decizia recurată pentru netemeinicie sub
aspectul cuantumului pedepselor aplicate pentru infracțiunile săvârșite de
inculpată și al pedepsei de executat.
Se susține, în esență, că reducerea
cuantumului unor pedepse aplicate și a sporului de pedeapsă pentru concursul de
infracțiuni, nu se justifică față de pericolul social al infracțiunilor
săvârșite de inculpată.
Recursul este nefondat.
Se constată că situația de fapt și
vinovăția inculpatei au fost corect reținute, în deplină concordanță cu probele
administrate.
Încadrarea juridică a faptelor,
este, de asemenea, corectă.
Totodată, se constată că instanța de
apel, ținând seama de criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C.
pen., a stabilit pentru fiecare faptă reținută în sarcina inculpatei, pedepse
corespunzătoare în raport cu gravitatea faptelor și cu gradul de pericol social
al persoanei inculpatei.
Sub acest ultim aspect, s-a ținut
seama de multitudinea faptelor săvârșite și de modul în care aceasta a
procedat, dar și de faptul că anterior a avut o bună conduită și că a
recunoscut și regretat faptele săvârșite.
Totodată, s-a apreciat corect că
inculpata poate fi reeducată printr-o pedeapsă de o durată mai redusă, pedeapsa
rezultantă de 6 ani închisoare fiind suficientă pentru atingerea scopului
prevăzut de art. 52 C. pen.
Inculpata R.G. prin recursul său, a
criticat decizia sub aspectul aplicării sporului de pedeapsă, de un an
închisoare, pentru concursul de infracțiuni, susținând că nu se impune
aplicarea acestui spor, solicitând admiterea recursului și înlăturarea
acestuia, considerând că pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare este
suficientă.
Critica nu este fondată.
Conform art. 34 alin. (1) lit. b) C.
pen., în caz de concurs de infracțiuni, când s-au stabilit numai pedepse cu
închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la
maximul ei special, iar dacă acest maxim nu este îndestulător se poate aplica
un spor până la 5 ani închisoare.
În cauză, instanța de apel, ținând
seama de numărul mare de infracțiuni, în concurs, săvârșite de inculpată, și de
gravitatea acestora a considerat corect că se impune aplicarea unui spor de
pedeapsă, care a fost stabilit la un an închisoare.
În consecință, acest spor de
pedeapsă urmează a se menține.
Cu privire la recursul declarat de
B.C.
Acest recurent nu a formulat nici un
motiv de recurs.
Obiecțiunea formulată de acesta la
instanța de apel, cu privire la confiscarea specială a sumei de 50 dolari
S.U.A., a fost analizată și corect respinsă ca nefondată, deoarece bunurile și
valorile primite care fac obiectul infracțiunii de trafic de influență, se
confiscă, iar susținerea lui B.C., în sensul că suma a fost dată inculpatei ca
împrumut, just a fost considerată ca neântemeiată.
Așadar, decizia atacată nu este
criticabilă nici sub acest aspect.
Criticile formulate fiind nefondate
și cum nu se constată nici motive care pot fi invocate din oficiu, recursurile
declarate în cauză urmează a se respinge, ca atare, conform art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Recurenții R.G. și B.C. vor fi
obligați să plătească statului câte 1.000.000 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile declarate de
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, inculpata R.G. și de către terțul
B.C. împotriva deciziei nr. 102 din 6 martie 2003 a Curții de Apel Bacău, ca
nefondate.
Obligă pe recurentul inculpat și
terț să plătească statului câte 1.000.000 lei cheltuieli judiciare.
Pronunțată în ședință publică, azi
16 noiembrie 2003.