ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4565/2003

Asupra recursurilor de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 415 din 12 noiembrie 2002 a Tribunalului Bacău, a fost condamnată inculpata R.G., pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: - art. 290 alin. (1), cu aplicarea prevederilor art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare; - art. 257 alin. (1) C. pen., fapta din decembrie 2001, față de Ș.I., la pedeapsa de 5 ani închisoare; - art. 257 alin. (1) C. pen., fapta din iulie 2001, față de C.V., la pedeapsa de 5 ani închisoare; - art. 257 alin. (1) C. pen., fapta din aprilie 2002, față de P.I., la pedeapsa de 7 ani închisoare; - art. 257 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare, fapta din februarie 2002, față de B.E.; - art. 257 alin. (1) C. pen., faptă din februarie 2002, față de A.E., la pedeapsa de 4 ani închisoare; - art. 257 alin. (1) C. pen., faptă din 10 aprilie 2002, față de I.T., la pedeapsa de 4 ani închisoare; - art. 257 alin. (1) C. pen., faptă din august 2001, față de D.M., la pedeapsa de 4 ani închisoare; - art. 257 alin. (1) C. pen., fapta din februarie 2002, față de B.D., la pedeapsa de 4 ani închisoare; - art. 257 alin. (1) C. pen., faptă din ianuarie 2002, față de M.A., la pedeapsa de 5 ani închisoare; - art. 257 alin. (1) C. pen., faptă din 16 august 2002, față de I.M., la pedeapsa de 7 ani închisoare.

- art. 257 alin. (1) C. pen., faptă din august 2002, față de R.V., la pedeapsa de 4 ani închisoare; - art. 257 alin. (1) C. pen., faptă din ianuarie 2002, față de B.C., la pedeapsa de 4 ani închisoare; - art. 257 alin. (1) C. pen., faptă din octombrie 2001, față de L.C., la pedeapsa de 4 ani închisoare; - art. 257 alin. (1) C. pen., faptă din februarie 2002, față de C.V., la pedeapsa de 5 ani închisoare; - art. 257 alin. (1) C. pen., faptă din decembrie 2001, față de C.V., la pedeapsa de 5 ani închisoare; - art. 257 alin. (1) C. pen., faptă din decembrie 2001, față de A.A., la pedeapsa de 5 ani închisoare; - art. 257 alin. (1) C. pen., faptă din decembrie 2001, față de C.O.T., la pedeapsa de 4 ani închisoare; - art. 257 alin. (1) C. pen., faptă din decembrie 2001, față de L.V., la pedeapsa de 4 ani închisoare; - art. 257 alin. (1) C. pen., faptă din februarie 2002, față de O.N.F., la pedeapsa de 6 ani închisoare; - art. 257 alin. (1) C. pen., faptă din noiembrie 2001, față de E.G., la pedeapsa de 5 ani închisoare; - art. 257 alin. (1) C. pen., faptă din noiembrie 2001, față de M.E.G., la pedeapsa de 5 ani închisoare; - art. 257 alin. (1) C. pen., faptă din ianuarie 2002, față de S.E., la 4 ani închisoare; - art. 257 alin. (1) C. pen., faptă din ianuarie 2002, față de S.L., la pedeapsa de 4 ani închisoare; - art. 257 alin. (1) C. pen., faptă din 8 septembrie 2001, față de D.L.,

la pedeapsa de 5 ani închisoare; - art. 257 alin. (1) C. pen., faptă din septembrie 2001, față de I.A.F., la pedeapsa de 5 ani închisoare, - art. 257 alin. (1) C. pen., faptă din noiembrie 2000, față de L.M., la pedeapsa de 4 ani închisoare; - art. 257 alin. (1) C. pen., faptă din 14 august 2001, față de C.V., la pedeapsa de 5 ani închisoare, - art. 257 alin. (1) C. pen., fapta din decembrie 2000, față de P.I., la pedeapsa de 5 ani închisoare; - art. 257 alin. (1) C. pen., fapta din aprilie 2002, față de M.P., la pedeapsa de 5 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, la care s-a adăugat un spor de pedeapsă de 2 ani închisoare; Pedeapsa de executat: 9 (nouă) ani închisoare.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatei. În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata arestului preventiv de la 6 iunie 2002, la zi. În baza art. 357 alin. (2), coroborat cu art. 256 alin. (2) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpată a sumei de 96.200.000 lei și a sumei de 6.748 dolari, sau contravaloarea acestora în lei la data punerii în executare, după cum urmează: - 15.000.000 lei primiți de la Ș.I.; - 448 dolari S.U.A. primiți de la C.V.; -1.700 dolari S.U.A. primiți de la P.I.; - 400 dolari S.U.A. primiți de la B.E; - 500 dolari S.U.A. primiți de la M.A.; - 200.000 lei c/val.

cadouri de la I.M.; - 500 dolari S.U.A. primiți de la C.V.; - 500 dolari S.U.A. primiți de la A.A.; - 700 dolari S.U.A. primiți de la O.N.; - 15.000.000 lei primiți de la C.V.; - 15.000.000 lei primiți de la M.E.G.; - 400 dolari S.U.A. primiți de la S.L.; - 400 dolari S.U.A. primiți de la S.E.; - 6.000.000 lei primiți de la L.M.; - 10.000.000 lei primiți de la C.V.; - 10.000.000 lei primiți de la P.I.; - 10.000.000 lei primiți de la M.P.; - 15.000.000 lei primiți de la E.G.; - 450 dolari S.U.A. sau c/val. în lei la data punerii în executare, de la D.L.; - 750 dolari S.U.A. sau c/val. în lei la data punerii în executare, de la I.A.F.; S-a dispus confiscarea sumelor de bani de la deținători, după cum urmează: - 1.700.000 lei de la C.V., 6.000.000 lei de la R.V., 10.000.000 lei de la C.O., 5.000.000 lei de la P.I.

și 5.000.000 lei de la M.P.; - 200 dolari S.U.A. de la D.M., 500 dolari S.U.A. de la B.C., 400 dolari S.U.A. de la L.C. și 400 dolari S.U.A. de la L.V. sau contravaloarea sumelor în valută menționate, în lei, la data punerii în executare a hotărârii. În baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen., art. 998 C. civ., a fost obligată inculpata la plata sumei de 6.927.288 lei, despăgubiri civile, către partea civilă C.I. În baza art. 348 C. proc. pen., s-a dispus anularea actelor false. În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligată inculpata la plata sumei de 15.000.000 lei, cheltuieli judiciare către stat. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că inculpata R.G. a fost încadrată la S.C. R. S.A.

Onești, pe postul de inspector personal, cu atribuții de întocmire a formelor pentru angajarea personalului, pe baza cererilor aprobate de directorul general al unității. În perioada 2000 – 2001, întrucât la această societate s-au efectuat mai multe angajări de personal, inculpata a hotărât ca pe lângă cererile de angajare aprobate de directorul general al unității, pe cererile de angajare repartizate biroului personal, în așteptare pentru a fi aprobate ulterior de directorul general, să realizeze în fals acordul și semnătura directorului general. Totodată, lăsând să se creadă că are influență asupra persoanelor cu atribuții de decizie, pentru angajare, inculpata a pretins și primit de la persoanele mai sus-menționate, sume de bani, în lei și în valută.

Pentru a întări persoanelor respective convingerea asupra presupusei influențe a ei în problema angajărilor de personal, inculpata a întocmit unele acte false, respectiv comunicări privind încadrarea la o anumită dată, amânarea începerii lucrului, întocmirea de contracte individuale de muncă, și legitimații de serviciu. Sentința a fost apelată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, de inculpata R.G. și denunțătorul B.C. Parchetul a criticat sentința ca netemeinică în ceea ce privește pedepsele aplicate pentru fiecare faptă în parte și a sporului de pedeapsă aplicat, precum și ca nelegală în ceea ce privește obligarea inculpatei la despăgubiri civile față de C.I., iar inculpata R.G. pentru greșita schimbare a încadrării juridice pentru faptele de trafic de influență, greșita reținere a unor infracțiuni și greșita obligare la despăgubiri către C.I.

B.C. în apelul formulat a criticat sentința pentru greșita confiscare de la el a sumei de bani ce a format obiectul infracțiunii de trafic de influență. Prin decizia penală nr. 102 din 6 martie 2003, Curtea de Apel Bacău a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău numai cu privire la greșita calificare juridică a faptelor de fals și a modului de soluționare a laturii civile în ceea ce privește pe partea civilă C.I. A desființat sentința apelată sub aspectul calificării faptelor prevăzute de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a aplicării regulilor concursului de infracțiuni și a pedepsei de executat. A admis și apelul declarat de inculpata R.G. numai cu privire la cuantumul pedepselor aplicate și a celei de executat cât și a soluționării laturii civile a cauzei.

În fond: Conform art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în 29 infracțiuni de fals prevăzute de art. 290 alin. (1) C. pen. și în consecință: În baza art. 290 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inculpata R.G.

la următoarele pedepse: - un an închisoare, pentru fapta din decembrie 2001 (Ș.I.); - un an închisoare, pentru fapta din iulie 2001 (C.V.); - un an și 6 luni închisoare, pentru fapta din aprilie 2002 (P.I.); - un an închisoare, pentru fapta din februarie 2002 (B.E.); - un an închisoare, pentru fapta din februarie 2002 (A.E.); - un an închisoare, pentru fapta din 10 aprilie 2002 (I.T.); - un an închisoare, pentru fapta din august 2001 (D.M.); - un an închisoare, pentru fapta din februarie 2002 (B.D.); - un an închisoare, pentru fapta din ianuarie 2002 (M.A.); - un an și 6 luni închisoare, pentru fapta din 16 august 2002 (I.M.); - un an închisoare, pentru fapta din august 2002 (R.V.); - un an închisoare, pentru fapta din ianuarie 2002 (B.C.); - un an închisoare, pentru fapta din octombrie 2001 (L.C.); - un an închisoare, pentru fapta din februarie 2002 (C.V.); - un an închisoare, pentru fapta din decembrie 2001 (C.V.); - un an închisoare, pentru fapta din decembrie 2001 (A.A.); - un an închisoare, pentru fapta din decembrie 2001 (C.O.T.); - un an închisoare, pentru fapta din decembrie 2001 (L.V.); - un an și 6 luni închisoare, pentru fapta din februarie 2002 (O.N.); - un an închisoare, pentru fapta din noiembrie 2001 (E.G.); - un an închisoare, pentru fapta din noiembrie 2001 (M.E.G.); - un an închisoare, pentru fapta din ianuarie 2002 (S.E.); - un an închisoare,

pentru fapta din ianuarie 2002 (S.L.); - un an închisoare, pentru fapta din 8 septembrie 2001 (D.L.); - un an închisoare, pentru fapta din septembrie 2001 (I.A.F.); - un an închisoare, pentru fapta din noiembrie 2000 (L.M.); - un an închisoare, pentru fapta din 14 august 2001 (C.V.); - un an închisoare, pentru fapta din decembrie 2000 (P.I.) și la: - un ani închisoare, pentru fapta din aprilie 2002 (M.P.) A redus cuantumul pedepselor aplicate inculpatei R.G. pentru infracțiunile de trafic de influență prevăzute de art. 257 alin. (1) C. pen., comise în dauna lui P.I. 7 (șapte) ani, I.M. 7 (șapte) ani și O.N. 6 (șase) ani, la câte 5 (cinci) ani închisoare, pentru fiecare faptă. În baza art. 33 lit. a) C. pen., cu art. 34 lit. b) C. pen., a contopit toate pedepsele aplicate, în pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare, la care instanța adaugă un spor de un (un) an închisoare.

Pedeapsa de executat 6 (șase) ani închisoare. A dedus în continuare arestarea preventivă, de la 12 noiembrie 2002, la zi. A înlăturat obligarea inculpatei la plata sumei de 6.927.288 lei despăgubiri civile către partea civilă C.I. În baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.; A respins, ca nefondat, apelul declarat de B.C. împotriva aceleiași sentințe penale. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat pe apelantul B.C. la 200.000 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Se motivează, în esență, că infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzute de art. 290 C. pen., se află în concurs real, cu privire la individualizarea pedepselor, că există elemente pe baza cărora se apreciază că scopul educativ al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unor pedepse într-un cuantum mai redus celor aplicate de prima instanță și, în fine, că inculpata a fost obligată greșit la plata despăgubirilor civile către partea civilă C.I. Apelul declarat de B.C. a fost respins ca nefondat, pentru că legea prevede expres că sumele ce au făcut obiectul traficului de influență sunt supuse confiscării, indiferent de persoana ce le deține, în cauză. Împotriva deciziei instanței de apel, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, inculpata R.G.

și terțul B.C. În recursul său Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău critică decizia recurată pentru netemeinicie sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate pentru infracțiunile săvârșite de inculpată și al pedepsei de executat. Se susține, în esență, că reducerea cuantumului unor pedepse aplicate și a sporului de pedeapsă pentru concursul de infracțiuni, nu se justifică față de pericolul social al infracțiunilor săvârșite de inculpată. Recursul este nefondat. Se constată că situația de fapt și vinovăția inculpatei au fost corect reținute, în deplină concordanță cu probele administrate. Încadrarea juridică a faptelor, este, de asemenea, corectă. Totodată, se constată că instanța de apel, ținând seama de criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., a stabilit pentru fiecare faptă reținută în sarcina inculpatei, pedepse corespunzătoare în raport cu gravitatea faptelor și cu gradul de pericol social al persoanei inculpatei.

Sub acest ultim aspect, s-a ținut seama de multitudinea faptelor săvârșite și de modul în care aceasta a procedat, dar și de faptul că anterior a avut o bună conduită și că a recunoscut și regretat faptele săvârșite. Totodată, s-a apreciat corect că inculpata poate fi reeducată printr-o pedeapsă de o durată mai redusă, pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare fiind suficientă pentru atingerea scopului prevăzut de art. 52 C. pen. Inculpata R.G. prin recursul său, a criticat decizia sub aspectul aplicării sporului de pedeapsă, de un an închisoare, pentru concursul de infracțiuni, susținând că nu se impune aplicarea acestui spor, solicitând admiterea recursului și înlăturarea acestuia, considerând că pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare este suficientă.

Critica nu este fondată. Conform art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., în caz de concurs de infracțiuni, când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar dacă acest maxim nu este îndestulător se poate aplica un spor până la 5 ani închisoare. În cauză, instanța de apel, ținând seama de numărul mare de infracțiuni, în concurs, săvârșite de inculpată, și de gravitatea acestora a considerat corect că se impune aplicarea unui spor de pedeapsă, care a fost stabilit la un an închisoare. În consecință, acest spor de pedeapsă urmează a se menține. Cu privire la recursul declarat de B.C. Acest recurent nu a formulat nici un motiv de recurs.

Obiecțiunea formulată de acesta la instanța de apel, cu privire la confiscarea specială a sumei de 50 dolari S.U.A., a fost analizată și corect respinsă ca nefondată, deoarece bunurile și valorile primite care fac obiectul infracțiunii de trafic de influență, se confiscă, iar susținerea lui B.C., în sensul că suma a fost dată inculpatei ca împrumut, just a fost considerată ca neântemeiată. Așadar, decizia atacată nu este criticabilă nici sub acest aspect. Criticile formulate fiind nefondate și cum nu se constată nici motive care pot fi invocate din oficiu, recursurile declarate în cauză urmează a se respinge, ca atare, conform art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Recurenții R.G. și B.C. vor fi obligați să plătească statului câte 1.000.000 lei cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, inculpata R.G. și de către terțul B.C. împotriva deciziei nr. 102 din 6 martie 2003 a Curții de Apel Bacău, ca nefondate. Obligă pe recurentul inculpat și terț să plătească statului câte 1.000.000 lei cheltuieli judiciare. Pronunțată în ședință publică, azi 16 noiembrie 2003.