ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3829/2006

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 321 din 24 iunie 2005 a Tribunalului Bacău, au fost condamnați inculpații: - D.D., la 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 74 lit. a) și c), art. 76 alin. (2) C. pen., și la câte 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 31 C. pen., raportat la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., și, respectiv, pentru infracțiunea prevăzută de art. 31 C. pen., raportat la art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen, iar în urma contopirii acestor pedepse, s-a dispus să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

- D.G., la 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 74 lit. a) și c) și art. 76 alin. (2) C. pen.; la 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 31 C. pen., raportat la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. c) C. pen. și, respectiv, la 2 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen., și art. 76 lit. e) C. pen., iar în urma contopirii acestor pedepse, s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare. Totodată, inculpații au fost obligați, în solidar, cu partea responsabilă civilmente SC M. SRL Slobozia, să plătească despăgubiri părților civile, așa cum rezultă din dispozitivul sentinței.

În esență, au fost reținute următoarele: Inculpatul D.D. a fost asociat unic la SC M. SRL Slobozia și administratorul acestei firme, iar soția lui, D.G. a fost director economic la aceeași societate. Totodată, inculpata D.G. a fost asociat unic și administrator al SC A. SRL Slobozia. În primăvara anului 2001, inculpatul D.D., prin intermediul martorului R.V., l-a cunoscut pe secretarul general al Asociației investitorilor eleni în România, C.D.N. Acesta din urmă i l-a prezentat inculpatului D.D. pe cetățeanul grec S.P., reprezentant al SC P. SA din Grecia, comunicându-i că acesta este interesat să deruleze un program S., în cadrul căruia să fie finanțată cultivarea în România a unei suprafețe de 20.000 ha cu floarea-soarelui, urmând ca producția rezultată să fie exportată în Grecia.

Inculpatului D.D. i s-a părut atractiv acest program și astfel, și-a dat acordul să intre în afacere împreună cu soția sa. Neavând posibilitatea de a cultiva 20.000 ha cu floarea-soarelui, inculpatul D.D. a căutat și găsit parteneri societățile SC S.T. SRL Brăila, reprezentată prin S.I., SC I. SRL Brăila, reprezentată prin S.A. și SC C. SA reprezentată prin S.G. Finanțarea era asigurată de către firma grecească care urma să aducă banii, sămânța, ierbicidele și îngrășămintele. În vederea realizării acestei afaceri, între societatea inculpatului D.D. și societatea greacă nu s-a încheiat un contract în formă scrisă. Începând de la data de 9 aprilie 2001, inculpatul a solicitat Ministerului Agriculturii, prin firma sa, SC M. SRL Slobozia, avize de import pentru sămânță de floarea-soarelui, soiul birdy (sămânță pură) din Grecia prin Vama Giurgiu, în vederea comercializării.

Ulterior, după primirea cantităților de sămânță de floarea-soarelui, inculpatul, prin SC M. SRL Slobozia a încheiat trei contracte economice pentru înființarea unor culturi de floarea-soarelui cu SC S.T. SRL Brăila, reprezentată de S.I., cu SC I. SRL Brăila, reprezentată de S.A. și cu SC C. SA Crucea, reprezentată de S.G. Cu ocazia încheierii acestor contracte, inculpatul, de conivență cu soția sa, au indus în eroare cele trei societăți, prezentându-se drept adevărată împrejurarea că le-a fost predată pentru înființarea de noi culturi, sămânță pură, soiul birdy, iar în realitate, le-a predat și aceștia au cultivat sămânță de floarea-soarelui pentru industrializare (comercializare). Urmare a manoperelor dolosive folosite de inculpații D.D.

și D.G., statul a acordat, nejustificat subvenții în valoare totală de 1.121.200.000 lei, celor trei societăți sus-menționate. Sumele de bani acordate de stat cu titlu de subvenție, au fost folosite de cele trei societăți, exclusiv în scopul afectat, adică pentru servicii în interesul producției la culturile de floarea-soarelui înființate. Datorită semințelor improprii folosite pentru înființarea de noi culturi, oferite de inculpați, prin SC M. SRL Slobozia, evoluția culturilor a fost necorespunzătoare și cele trei societăți au fost păgubite, după cum urmează: - SC S.T. SRL Brăila, cu suma de 125.862 dolari S.U.A.; - SC I. SRL Brăila, cu suma de 600 milioane lei; - SC C. SA Crucea, cu suma de 97.145.240 lei.

În total, prejudiciile cauzate bugetului de stat și cele ale celor trei societăți comerciale, însumează 5.845.929.000 lei. Curtea de Apel Bacău, prin decizia penală nr. 396 din 6 decembrie 2005, admițând apelurile declarate de inculpați, a desființat în parte, sentința și în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., au dispus achitarea celor doi inculpați pentru infracțiunile prevăzute de art. 31 C. pen., raportat la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 13 C. pen. Totodată, a fost respinsă cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă Ministerul Finanțelor Publice. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

Prin recursul declarat, inculpații au solicitat casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, invocând nulitatea absolută, prevăzută de art. 197 alin. (2) C. proc. pen., constând în judecarea cauzei fără asistență juridică, care era obligatorie. În concret, prin motivele scrise de recurs, inculpații au arătat că, în ședința de judecată din 16 iunie 2005, în lipsa inculpaților, avocata P.V. s-a prezentat și în numele lor, a renunțat la proba constând în efectuarea unei expertize, deși împuternicirea avocațială prezentată de aceasta nu era semnată de nici unul din cei doi inculpați. Instanța nu a pus în discuția părților cererea de schimbare a încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 49 din Legea nr. 266/2002 care reprezintă o încriminarea specială, derogatorie de la dreptul comun, astfel că nu s-a rezolvat fondul cauzei.

Oral, în ședința de judecată, apărătorul recurenților inculpați a solicitat casarea hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, pentru a se efectua expertiza contabilă dispusă anterior de instanță, pentru stabilirea prejudiciului. Recursul inculpaților este fondat. Sub un prim aspect, era necesar ca instanța de fond să verifice dacă avocata P.V. încheiase anterior un contract legal cu cei doi inculpați, iar în caz afirmativ, dacă acest contract nu era reziliat, la data de 16 iunie 2005, întrucât, într-adevăr, împuternicirea avocațială prezentată de aceasta la instanța de fond nu este semnată de nici unul dintre inculpați. Apoi, în al doilea rând, din examinarea întregului material probator, rezultă necesitatea efectuării unei expertize contabile, pentru stabilirea certă a prejudiciului, care este un element constitutiv al laturii obiective a infracțiunii de înșelăciune, în raport de care se face încadrarea juridică.

În al treilea rând, cu ocazia rejudecării urmează să se pună în discuția părților cererea de schimbare a încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 49 din Legea nr. 266/2002. Pentru aceste considerente, urmează ca recursurile inculpaților și al părții civile să fie admise, să fie casate hotărârile atacate și trimisă cauza spre rejudecare, la instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de recurenții inculpați D.D., D.G. și partea civilă Ministerul Finanțelor Publice D.G.F.P. Bacău împotriva deciziei penale nr. 396 din 6 decembrie 2005 a Curții de Apel Bacău, secția penală. Casează sentința penală nr. 321 din 24 iunie 2005 a Tribunalului Bacău și decizia penală nr. 396 din 6 decembrie 2005 a Curții de Apel Bacău, secția penală, și trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond Tribunalul Bacău. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 15 iunie 2006.