ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3829/2006

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 321 din 24

iunie 2005 a Tribunalului Bacău, au fost condamnați inculpații:

- D.D., la 3 ani închisoare, pentru infracțiunea

prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin.

(2) și art. 74 lit. a) și c), art. 76 alin. (2) C. pen., și la câte 2 ani

închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 31 C. pen., raportat la art. 215

alin. (1) și (2) C. pen., și, respectiv, pentru infracțiunea prevăzută de art. 31

C. pen., raportat la art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C. pen,

iar în urma contopirii acestor pedepse, s-a dispus să execute pedeapsa cea mai

grea de 3 ani închisoare.

- D.G., la 3 ani închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen., cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen., și art. 74 lit. a) și c) și art. 76 alin. (2) C. pen.; la

2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 31 C. pen., raportat la

art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art.

74 lit. a) și c) și art. 76 lit. c) C. pen. și, respectiv, la 2 luni închisoare,

pentru infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a)

și c) C. pen., și art. 76 lit. e) C. pen., iar în urma contopirii acestor

pedepse, s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani

închisoare.

Totodată, inculpații au fost

obligați, în solidar, cu partea responsabilă civilmente SC M. SRL Slobozia, să

plătească despăgubiri părților civile, așa cum rezultă din dispozitivul

sentinței.

În esență, au fost reținute următoarele:

Inculpatul D.D. a fost asociat unic

la SC M. SRL Slobozia și administratorul acestei firme, iar soția lui, D.G. a

fost director economic la aceeași societate.

Totodată, inculpata D.G. a fost

asociat unic și administrator al SC A. SRL Slobozia.

În primăvara anului 2001, inculpatul

D.D., prin intermediul martorului R.V., l-a cunoscut pe secretarul general al

Asociației investitorilor eleni în România, C.D.N. Acesta din urmă i l-a

prezentat inculpatului D.D. pe cetățeanul grec S.P., reprezentant al SC P. SA

din Grecia, comunicându-i că acesta este interesat să deruleze un program S.,

în cadrul căruia să fie finanțată cultivarea în România a unei suprafețe de

20.000 ha cu floarea-soarelui, urmând ca producția rezultată să fie exportată

în Grecia.

Inculpatului D.D. i s-a părut

atractiv acest program și astfel, și-a dat acordul să intre în afacere împreună

cu soția sa.

Neavând posibilitatea de a cultiva

20.000 ha cu floarea-soarelui, inculpatul D.D. a căutat și găsit parteneri

societățile SC S.T. SRL Brăila, reprezentată prin S.I., SC I. SRL Brăila,

reprezentată prin S.A. și SC C. SA reprezentată prin S.G.

Finanțarea era asigurată de către

firma grecească care urma să aducă banii, sămânța, ierbicidele și

îngrășămintele.

În vederea realizării acestei afaceri,

între societatea inculpatului D.D. și societatea greacă nu s-a încheiat un

contract în formă scrisă.

Începând de la data de 9 aprilie

2001, inculpatul a solicitat Ministerului Agriculturii, prin firma sa, SC M.

SRL Slobozia, avize de import pentru sămânță de floarea-soarelui, soiul birdy

(sămânță pură) din Grecia prin Vama Giurgiu, în vederea comercializării.

Ulterior, după primirea cantităților

de sămânță de floarea-soarelui, inculpatul, prin SC M. SRL Slobozia a încheiat

trei contracte economice pentru înființarea unor culturi de floarea-soarelui cu

SC S.T. SRL Brăila, reprezentată de S.I., cu SC I. SRL Brăila, reprezentată de

S.A. și cu SC C. SA Crucea, reprezentată de S.G.

Cu ocazia încheierii acestor

contracte, inculpatul, de conivență cu soția sa, au indus în eroare cele trei

societăți, prezentându-se drept adevărată împrejurarea că le-a fost predată

pentru înființarea de noi culturi, sămânță pură, soiul birdy, iar în realitate,

le-a predat și aceștia  au cultivat sămânță de floarea-soarelui pentru industrializare

(comercializare).

Urmare a manoperelor dolosive

folosite de inculpații D.D. și D.G., statul a acordat, nejustificat subvenții

în valoare totală de 1.121.200.000 lei, celor trei societăți sus-menționate.

Sumele de bani acordate de stat cu

titlu de subvenție, au fost folosite de cele trei societăți, exclusiv în scopul

afectat, adică pentru servicii în interesul producției la culturile de

floarea-soarelui înființate.

Datorită semințelor improprii

folosite pentru înființarea de noi culturi, oferite de inculpați, prin SC M.

SRL Slobozia, evoluția culturilor a fost necorespunzătoare și cele trei

societăți au fost păgubite, după cum urmează:

- SC S.T. SRL Brăila, cu suma de

125.862 dolari S.U.A.;

- SC I. SRL Brăila, cu suma de 600

milioane lei;

- SC C. SA Crucea, cu suma de

97.145.240 lei.

În total, prejudiciile cauzate

bugetului de stat și cele ale celor trei societăți comerciale, însumează

5.845.929.000 lei.

Curtea de Apel Bacău, prin decizia

penală nr. 396 din 6 decembrie 2005, admițând apelurile declarate de inculpați,

a desființat în parte, sentința și în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la

art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., au dispus achitarea celor doi

inculpați pentru infracțiunile prevăzute de art. 31 C. pen., raportat la art. 215

alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 13 C.

pen.

Totodată, a fost respinsă cererea de

despăgubiri civile formulată de partea civilă Ministerul Finanțelor Publice.

Au fost menținute celelalte

dispoziții ale sentinței.

Prin recursul declarat, inculpații

au solicitat casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare la

instanța de fond, invocând nulitatea absolută, prevăzută de art. 197 alin. (2)

C. proc. pen., constând în judecarea cauzei fără asistență juridică, care era

obligatorie.

În concret, prin motivele scrise de

recurs, inculpații au arătat că, în ședința de judecată din 16 iunie 2005, în

lipsa inculpaților, avocata P.V. s-a prezentat și în numele lor, a renunțat la

proba constând în efectuarea unei expertize, deși împuternicirea avocațială

prezentată de aceasta nu era semnată de nici unul din cei doi inculpați.

Instanța nu a pus în discuția

părților cererea de schimbare a încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de

art. 49 din Legea nr. 266/2002 care reprezintă o încriminarea specială,

derogatorie de la dreptul comun, astfel că nu s-a rezolvat fondul cauzei.

Oral, în ședința de judecată,

apărătorul recurenților inculpați a solicitat casarea hotărârilor și trimiterea

cauzei spre rejudecare la instanța de fond, pentru a se efectua expertiza

contabilă dispusă anterior de instanță, pentru stabilirea prejudiciului.

Recursul inculpaților este fondat.

Sub un prim aspect, era necesar ca

instanța de fond să verifice dacă avocata P.V. încheiase anterior un contract

legal cu cei doi inculpați, iar în caz afirmativ, dacă acest contract nu era

reziliat, la data de 16 iunie 2005, întrucât, într-adevăr, împuternicirea

avocațială prezentată de aceasta la instanța de fond nu este semnată de nici

unul dintre inculpați.

Apoi, în al doilea rând, din

examinarea întregului material probator, rezultă necesitatea efectuării unei

expertize contabile, pentru stabilirea certă a prejudiciului, care este un

element constitutiv al laturii obiective a infracțiunii de înșelăciune, în

raport de care se face încadrarea juridică.

În al treilea rând, cu ocazia

rejudecării urmează să se pună în discuția părților cererea de schimbare a

încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 49 din Legea nr. 266/2002.

Pentru aceste considerente, urmează

ca recursurile inculpaților și al părții civile să fie admise, să fie casate

hotărârile atacate și trimisă cauza spre rejudecare, la instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de

recurenții inculpați D.D., D.G. și partea civilă Ministerul Finanțelor Publice

D.G.F.P. Bacău împotriva deciziei penale nr. 396 din 6 decembrie 2005 a Curții

de Apel Bacău, secția penală.

Casează sentința penală nr. 321 din

24 iunie 2005 a Tribunalului Bacău și decizia penală nr. 396 din 6 decembrie

2005 a Curții de Apel Bacău, secția penală, și trimite cauza spre rejudecare la

instanța de fond Tribunalul Bacău.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

15 iunie 2006.