ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2858/2008

Asupra recursurilor de față În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 274/ D din 21 mai 2007, Tribunalul Bacău a dispus condamnarea, alături de coinculpatul A.G., a inculpaților: - C.V., zis B., la două pedepse de câte 4 ani și 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002 și, respectiv, pentru infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., urmând ca, în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani și 3 luni închisoare cu aplicarea art. 71 – art. 64 lit. a) și b) C. pen.

- R.B., la două pedepse de câte 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002 și, respectiv, pentru infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., urmând ca, în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare cu aplicarea art. 71 – art. 64 lit. a) și b) C. pen. - B.C.P., la două pedepse de câte 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002 și, respectiv, pentru infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., urmând ca, în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare cu aplicarea art. 71 – art. 64 lit. a) și b C. pen.

- A.C., la două pedepse de câte 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002 și, respectiv, pentru infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., urmând ca, în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare cu aplicarea art. 71 – art. 64 lit. a) și b) C. pen. - C.M., zis A., la două pedepse de câte 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 25 C. pen., raportat la art. 25 din Legea nr. 365/2002 și, respectiv, pentru infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., urmând ca, în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare cu aplicarea art. 71 – art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus, din pedepsele aplicate, durata reținerii și a arestării preventive a inculpaților C.V., R.B. și B.C.P., de la 9 noiembrie 2005 la 13 decembrie 2006, iar pentru inculpatul A.C., de la 5 ianuarie 2006 1a 13 decembrie 2006. S-a constatat că față de inculpații C.V., R.B., B.C.P. și A.C., s-a dispus, în cursul judecății, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, măsură dispusă a fi menținută până la soluționarea definitivă a cauzei, dacă nu intervine revocarea acesteia. În esență, s-au reținut următoarele: În cursul verii anului 2005, inculpatul C.V., lider al unui grup infracțional organizat și specializat în operațiuni financiare frauduloase, de achiziționare și utilizare a unor instrumente de plată electronică falsificate, din care făceau parte mai multe persoane, între care și inculpații C.M., R.B., B.C.

și A.C., a luat hotărârea de a achiziționa echipamente electronice folosite la fraudarea ATM-urilor și cârdurilor bancare, pentru a le utiliza împreună cu alte persoane din grupul infracțional, în străinătate, la săvârșirea infracțiunilor în legătură cu emiterea și utilizarea instrumentelor de plată electronică. În acest sens, la începutul lunii noiembrie 2005, inculpatul C.V. i-a contactat pe inculpați, pe care îi cunoștea dinainte, în care avea încredere și asupra cărora avea influență, în vederea achiziționării de echipamente, destinate fraudării bancomatelor și falsificării cârdurilor bancare. Aflați în derularea activităților infracționale, la data de 9 noiembrie 2005, inculpații C.V. și R.B.

au fost surprinși în flagrant de organele de poliție pe o stradă din Bacău, în timp ce încercau să plaseze martorului B.S.G. o sacoșă ce conținea mai multe dispozitive electronice, destinate fraudării și falsificării cârdurilor bancare, ce urma să ajungă în Italia la inculpatul C.M. Echipamentele electronice găsite asupra inculpaților au fost trimise spre analizare, I.T.A. București, care a stabilit, prin raportul de constatare tehnico-științifică, că acestea constituie componente destinate fraudării sistemelor bancare, prin componenta destinată interceptării codului PIN asociat conturilor cârdurilor bancare și a datelor de pe cârdurile bancare. În cursul cercetărilor, s-a stabilit că inculpații R.B.

și B.C. au fost trimiși la București de inculpatul C.V., pentru a cumpăra produsele electronice contra sumei de 4000 euro, sumă remisă acestora de către inculpatul C.V. Întrucât echipamentele nu au mai ajuns în Italia, inculpatul C.M. l-a contactat telefonic pe inculpatul A.C., căruia i-a cerut să-i aducă alte dispozitive, necesare pentru continuarea activității infracționale, iar, ulterior, i-a furnizat îndrumări precise referitoare la modul de procurare a echipamentelor ce urmau să fie transportate în Italia. După primirea tuturor detaliilor, inculpatul A.C. s-a întâlnit cu fratele inculpatului A.G., care i-a înmânat o „pisicuță”, cu care inculpatul A.C. a fost surprins în flagrant de organele de poliție.

în momentul flagrantului, inculpatul avea asupra sa mai multe dispozitive electronice, care au fost supuse analizei I.T.A. București, care a concluzionat în raportul de constatare tehnico-științifică că aceste dispozitive pot fi folosite la fraudarea sistemelor de plată electronică. Curtea de Apel Bacău, secția penală, prin decizia penală nr. 31 din 12 februarie 2008, a respins apelurile declarate de inculpații A.C., B.C.P., C.M., C.V. și R.B. Totodată, a fost respinsă cererea inculpatului C.V. de ridicare a sechestrului asigurător dispus prin ordonanța procurorului nr. 15/D/P/2005. Prin recursurile declarate, inculpații au solicitat, prin apărătorii aleși, casarea hotărârilor atacate, pentru motivele arătate în partea introductivă a hotărârii.

Recursurile inculpaților sunt fondate, prioritar însă pentru temeiul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 10 C. proc. pen. Potrivit art. 200 C. proc. pen., urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, la identificarea făptuitorilor și la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată. Din economia textului mai sus-menționat, rezultă că probele descoperite și strânse în cursul urmăririi penale au rolul de a se constata dacă există sau nu temeiuri de trimitere în judecată. Ele nu pot servi drept temei de pronunțare a unei hotărâri judecătorești decât dacă sunt verificate de instanța de judecată, prin administrarea lor în cursul cercetării judecătorești.

Așadar, pentru a pronunța o soluție de achitare, condamnare sau încetare a procesului penal, instanța trebuie să verifice, prin operațiunea de administrare în cadrul cercetării judecătorești, în condițiile celor patru principii fundamentale, specifice și obligatorii în faza de judecată, oralitate, publicitate, nemijlocire și contradictorialitate, toate probele care au servit drept temei de trimitere în judecată a inculpatului. În urma operațiunii de verificare și administrare a probelor, în aceste condiții, instanța va putea evalua și aprecia care dintre acestea exprimă adevărul și le va putea reține, motivat, ca suport al hotărârii judecătorești de condamnare sau achitare. Or, în cauză, instanța de fond a reținut, ca suport probator al hotărârii de condamnare a inculpaților mijloace de probă care au servit doar drept temei de trimitere în judecată, neverificate nemijlocit și contradictoriu în cursul cercetării judecătorești.

Astfel, instanța de fond nu a audiat martorii protejați A.V. și P.C. și nici nu a dispus efectuarea unei expertize a echipamentelor găsite asupra inculpaților, pentru a stabili dacă acestea aveau aptitudinea de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, deși a reținut aceste probe ca temei al hotărârii de condamnare. Sub acest aspect, deși s-a solicitat, nu s-a dispus verificarea aptitudinii echipamentelor descoperite în posesia inculpaților de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, condiție esențială pentru existența elementului material al infracțiunii prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002, reținută în sarcina inculpaților. Singura probă științifică în cauză constă în rapoartele de constatare tehnico-științifică nr. 319004 din 10 ianuarie 2006 și nr. 819016 din 10 februarie 2006 ale I.T.A.

București, dispusă în cursul urmăririi penale, în conformitate cu dispozițiile art. 112 C. proc. pen. Or, în baza obligației de a-și exercita rolul activ, instanța trebuia să verifice criticile apărării aduse acestor probe și să facă aplicarea dispozițiilor art. 115 alin. (2) C. proc. pen., care impuneau efectuarea unei expertize, în vederea lămuririi aptitudinii dispozitivelor ridicate de la inculpați la 9 noiembrie 2005 și 5 ianuarie 2006, de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică sau a sistemelor de plată electronică. Totodată, deși instanțele au depus diligentele necesare pentru audierea martorilor S.F. și C.M.S., propuși în apărare inculpaților, nu i-au mai audiat în cursul judecății la fond și în apel.

De asemenea, deși s-a solicitat motivat în cursul judecății în apel verificarea autenticității înregistrărilor audio pe suport magnetic ale convorbirilor dintre C.M. și A.C., instanța, în mod nejustificat, nu a dispus verificarea acestor apărări prin efectuarea unei expertize. Or, pentru lămurirea tuturor aspectelor cauzei și aflarea adevărului, în condițiile unui proces echitabil și al egalității de arme între acuzare și apărare, se impune ca instanța să audieze martorii protejați A.V. și P.C., să dispună efectuarea unei expertize tehnice care să stabilească dacă echipamentele descoperite în posesia inculpaților aveau aptitudinea de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică și să administreze și celelalte probe solicitate în apărarea inculpaților.

Neprocedând în acest mod, hotărârea instanței de apel și cea a instanței de fond sunt nelegale și netemeinice, pentru considerentele expuse anterior, ceea ce impune casarea acestora și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru completarea cercetării judecătorești, la instanța de fond competentă, Tribunalul Bacău.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de recurenții inculpați C.V., R.B., B.C.P., A.C. și C.M. împotriva deciziei penale nr. 31 din 12 februarie 2008 a Curții de Apel Bacău, secția penală. Casează decizia atacată și sentința penală nr. 274/ D din 21 mai 2007 a Tribunalului Bacău. Trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond, Tribunalul Bacău. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 18 septembrie 2008.