ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 225/2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 225/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

R  O  M    N  I  A

S-au luat în examinare

recursurile declarate de inculpații N.V., N.C., N.N., N.Gh., Gh.C.L., Gh.Gh. și

părțile civile Gh.E. și Gh.E. împotriva deciziei penale nr.345 din 19 iulie

2001 a Curții de Apel Ploiești.

S-au

prezentat recurenții inculpați N.V., aflat în stare de arest, asistat de avocat

T.I. apărător desemnat din oficiu, recurenții inculpați N.C., N.N. și N.Gh.,

toți aflați în stare de arest, asistați de avocat Ț.A., apărător ales,

recurenții inculpați Gh.Gh. și Gh.C.L., asistați de avocat B.A., apărător ales.

Au

fost prezenți recurenta parte civilă Gh.E. și moștenitorii recurentei părți

civile Gh.E., numitele Gh.F. și Gh.Ș.

Au

lipsit: recurenta parte civilă Gh.E., care este decedată, moștenitorii

acesteia, Gh.L. și Gh.A.

Procedura

de citare a fost îndeplinită.

Recurenta

parte civilă Gh.E., având cuvântul, a solicitat admiterea recursului, casarea

hotărârilor și obligarea inculpaților la plata contravalorii autoturismului  pe

care l-au avariat, în sumă de 30.000.000 lei și a daunelor morale în sumă de

100.000.000 lei.

Moștenitorii

recurentei părți civile Gh.E. au solicitat obligarea inculpaților la plata

sumei de 100.000.000 lei despăgubiri civile și 50.000.000 lei daune morale.

Apărătorul

inculpatului N.V. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și

achitarea acestuia, în temeiul art.11 pct.2 lit.a, raportat la art.10 lit.d din

Codul de procedură penală pentru infracțiunile de încăierare și distrugere.

Apărătorul

a pus concluzii de respingere a recursurilor părților civile.

Apărătorul

inculpaților N.C., N.N. și N.Gh. a susținut motivele de recurs, astfel cum au

fost formulate în scris și depuse la dosar, solicitând admiterea recursurilor

în sensul în care au fost susținute.

Cu

privire la recursurile părților civile a solicitat respingerea lor ca

nefondate.

Apărătorul

inculpaților Gh.Gh. și Gh.C.L. a solicitat admiterea recursurilor, casarea

deciziei atacate și menținerea hotărârii primei instanțe.

Cu

privire la recursurile părților civile, a pus concluzii de respingere ca

nefondate.

Procurorul

a pus concluzii de admitere a recursurilor declarate de părțile civile,

solicitând respingerea ca nefondate, a recursurilor declarate de inculpați.

Inculpatul

N.V., în ultimul cuvânt, a arătat că este de acord cu susținerile apărătorului

său.

Inculpații

N.C. și N.N., având pe rând cuvântul, a arătat că este de acord cu susținerile

apărătorului lor.

Inculpații

Gh.Gh., Gh.C.L. și N.Gh., având pe rând cuvântul, au arătat că sunt de acord cu

susținerile apărătorilor lor.

C  U  R  T  E  A

Asupra

recursului de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Tribunalul

Prahova, prin sentința penală nr.348 din 10 noiembrie 2000, a condamnat pe

inculpații:

1 – Gh. C.L. la 5 luni

închisoare pentru comiterea infracțiunii de încăierare prevăzută  de art.322

alin.1 cu aplicarea art.75 lit.a din Codul penal;

2

– Gh.Gh. la 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de încăierare

prevăzută de art.322 alin.1 cu aplicarea art.75 lit.a din Codul penal și la 2

luni închisoare pentru infracțiunea de lovire prevăzută de art.180 alin.1 cu

aplicarea art.75 lit.a din același cod, dispunându-se să execute pedeapsa cea

mai grea de 6 luni închisoare;

3

– N.V. la 5 milioane lei amendă pentru infracțiunea de încăierare prevăzută de

art.322 alin.1 cu aplicarea art.75 lit.a și 73 lit.b și art.74 și 76 din Codul

penal și la 5 milioane lei amendă pentru infracțiunea de distrugere prevăzută

de art.217 alin.1 cu aplicarea art.75 lit.a, art.73 lit.b și art.74 și 76 din

același cod, dispunându-se să execute pedeapsa cea mai grea de 5 milioane lei

amendă;

4

– N.Gh. la 5 milioane lei amendă pentru infracțiunea de încăierare prevăzută de

art.322 alin.1 cu aplicarea art.75 lit.a, art.73 lit.b și art.74 și 76 din

Codul penal și la 5 milioane lei amendă pentru infracțiunea de distrugere

prevăzută de art.217 alin.1 cu aplicarea art.75 lit.a, art.73 lit.b și art.74

și 76 din același cod, dispunându-se să execute pedeapsa cea mai grea de 5

milioane lei amendă;

În

temeiul art.81 din Codul penal, s-a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepselor aplicate inculpaților Gh.Gh. și Gh.C., stabilindu-se un

termen de încercare de 2 ani și 5 luni pentru primul și 2 ani și 6 luni pentru

cel de al doilea inculpat.

5

– N.C. la 4 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor

prevăzută de art.174 cu aplicarea art.75 lit.a, art.73 lit.a și art.74 și 76

din Codul penal, la 5 milioane lei pentru infracțiunea de încăierare prevăzută

de art.322 alin.1 cu aplicarea art.75 lit.a, art.73 lit.b și art.74 și 76 din

Codul penal, la 2 luni închisoare pentru infracțiunea de lovire prevăzută de

art.180 alin.2 cu aplicarea art.75 lit.a, art.73 lit.b și art.74 și 76 din

Codul penal și la 5 milioane lei amendă pentru infracțiunea de distrugere

prevăzută de art.217 alin.1 cu aplicarea art.75 lit.a, art.73 lit.b și art.74

și 76 din același cod.

S-a

dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 6 luni

închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b și e

din Codul penal;

6

– N.N. la 5 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor

prevăzută de art.174 cu aplicarea art.75 lit.a, art.73 lit.b și art.74 și 76

din Codul penal și la două pedepse de câte 5 milioane lei amendă pentru

infracțiunile de încăierare prevăzută de art.322 alin.1 cu aplicarea art.75

lit.a, art.73 lit.b și art.74 și 76 din Codul penal și distrugere  prevăzută de

art.217 alin.1 cu aplicarea art.75 lit.a, art.73 lit.b și art.74 și 76 din

același cod.

S-a

dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani și 6 luni

închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b și e

din Codul penal.

A

fost menținută starea de arest a ultimilor doi inculpați și s-a dedus timpul

arestării preventive de la 29 noiembrie 1999, la zi.

Inculpații

N.Gh., N.N., N.C. și N.V. au fost obligați la 10.000.000 lei despăgubiri

civile – reprezentând contravaloarea distrugerii autoturismului – către partea

vătămată Gh.E.

Inculpații

N.N. și N.C. au fost obligați la 15.000.000 lei despăgubiri civile reprezentând

cheltuieli de înmormântare, către partea civilă Gh.E.

Inculpatul

N.C. a fost obligat la 5.000.000 lei către Gh.Gh. și la 2.000.000 lei către Gh.C.L.

cu titlu de despăgubiri civile.

Inculpatul

Gh.Gh. a fost obligat la 1.000.000 lei despăgubiri civile și 2.000.000 lei

despăgubiri pentru daune morale către partea civilă N.Gh.

Pentru

a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarea situație de

fapt:

În

anul 1998, inculpatul N.V. a împrumutat o sumă de bani de la Gh.F., pe care

urma să o restituie în termen de 6 luni, împreună cu o dobândă mare. În mod

repetat, N.V. și familia sa au solicitat familiei Gh. amânarea termenului

scadent, întocmind și o chitanță prin care garantau împrumutul cu imobilul

constând în casa părintească situată în Ploiești, str.Bratocea nr.19. În luna

septembrie 1999, pentru că banii nu fuseseră restituiți, familia Gh. a

solicitat celor din familia N. să le cedeze imobilul și încă o sumă de bani,

pentru a stinge datoria. Frații N.V. și Gh. au refuzat, pe motiv că imobilul

aparține tuturor fraților fiind moștenire de la părinți și având o valoare

sentimentală, promițându-le totuși celor din familia Gh. că le vor restitui

împrumutul, deși nu au făcut nimic în acest sens.

Pe

data de 19 septembrie 1999, pentru a tranșa în mod definitiv litigiul,

inculpatul Gh.Gh. s-a deplasat împreună cu fiii săi Gh.F. și Gh.C.-C. la

domiciliul lui N.V., care a amânat luarea unei decizii sub pretext că trebuie

să se sfătuiască cu frații săi și să revină a doua zi, pe 20 septembrie 1999,

pe strada Radu de la Afumați, pentru a clarifica problema.

La

această dată, pe strada Radu de la Afumați s-au adunat toți membrii familiei N.,

așteptând venirea celor din familia Gh.. În jurul orei 14,00, au sosit victima

Gh.N.Gh. împreună cu fiul său Gh. Gh.Gh.și nepoții săi Gh.C.-C. și Gh.F., care

au intrat în curtea familiei N.

Aici

a avut loc o discuție între cele două tabere, deoarece familia N. a refuzat

categoric să le permită celor din familia Gh. să preia imobilul în contul

datoriei, discuție ce a degenerat în ceartă și insulte precum și amenințări,

cei din familia N. devenind  agresivi.

În

acest moment, cei patru din familia Gh. au ieșit în stradă, au luat din mașini

bâte și lanțuri, astfel că între cele două tabere a avut loc o încăierare cu

loviri reciproce, iar la un moment dat Gh. M.Gh. a fost lovit cu cuțitul în

abdomen de N.N. și cu o rangă în cap de N.C., suferind leziuni în urma cărora a

decedat.

În

ce privește locul unde s-a produs lovirea victimei de către cei doi inculpați,

instanța de fond a reținut că nu se poate stabili dacă a fost în curtea

imobilului sau în stradă, motiv pentru care dubiul a fost interpretat în

favoarea inculpaților, fapta lor fiind încadrată în infracțiunea de omor

prevăzută de art.174 din Codul penal. Totodată, în favoarea inculpaților a fost

reținută circumstanța atenuantă a  provocării prevăzută de art.73 lit.b din

Codul penal, dar și agravanta prevăzută de art.75 lit.a din același cod

(participarea a 3 sau mai multe persoane la comiterea infracțiunilor), inclusiv

la infracțiunea de încăierare.

Împotriva

acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova,

inculpații N.N., N.C., N.Gh., Gh.C.L. și Gh.Gh., precum și părțile civile Gh.E.

și Gh.E.

După

completarea probelor administrate de prima instanță, Curtea de Apel Ploiești,

prin decizia penală nr.345 din 19 iulie 2001, a admis apelurile parchetului și

ale inculpaților, extinzând efectele acestuia și cu privire la inculpatul N.V.

(neapelant), a casat în parte hotărârea de fond și a înlăturat din încadrarea

juridică privind infracțiunea de încăierare prevăzută de art.322 alin.1 Cod penal

agravanta prevăzută de art.75 lit.a din același cod. Totodată, a înlăturat

dispozițiile art.81 și art.83 Cod penal – privind suspendarea condiționată a

executării pedepselor aplicate inculpaților Gh.Gh. și Gh.C.L. Apoi, înlăturând

dispozițiile art.33 lit.a și 34 lit.e Cod penal în ce privește pedepsele

aplicate inculpaților N.C. și N.N., a schimbat încadrarea juridică a

infracțiunii de omor din art.174 cu aplicarea art.75 lit.a, art.73 lit.b și

art.74 și 76 Cod penal în art.174, 175 lit.i cu aplicarea art.73 lit.b și

art.74 și 76 Cod penal și a condamnat pe fiecare inculpat la câte 10 ani

închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b și e

Cod penal. Aplicând din nou dispozițiile  art.33 lit.a și 34 lit.e Cod penal cu

privire la pedepsele aplicate pentru faptele săvârșite în concurs real de

inculpații N.N. și N.C., a dispus ca fiecare inculpat să execute pedeapsa cea

mai grea de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de

art.64 lit.a, b și c Cod penal.

În

sfârșit, a respins apelurile părților civile Gh.E. și Gh.E., menținând

celelalte dispoziții ale sentinței.

S-a

motivat, în esență, că, din ansamblul probelor administrate rezultă că fapta de

omor s-a consumat pe stradă, deci în loc public, ceea ce face incidentă

dispoziția prevăzută de art.175 lit.i din Codul penal, iar dispozițiile art.75

lit.a din același cod nu pot fi reținute deoarece participarea unui număr mare

de persoane (3 sau mai multe) la săvârșirea infracțiunii de încăierare este

specifică acestei infracțiuni.

Referitor

la apelurile părților civile s-a arătat că prima instanță a stabilit corect

despăgubirile materiale, în raport cu probele administrate și a ținut seama de

conduita victimei și a celorlalți participanți din familia Gh. care, practic,

au declanșat conflictul.

Împotriva

acestei decizii au declarat recurs părțile civile Gh.E. și Gh.E. și inculpații N.V.,

N.C., N.N., Gh.C.L., Gh.Gh. și N.Gh.

Întrucât

partea civilă Gh.E. a decedat în cursul soluționării recursului, în cauză au

fost introduși moștenitorii acesteia, respectiv Gh.L., Gh.A., Gh.F. și Gh.Ș.,

care au solicitat obligarea inculpaților N. la plata unor despăgubiri civile de

100.000.000 lei și a unor daune morale de 50.000.000 lei. Partea civilă Gh.E. a

solicitat despăgubiri materiale – constând în distrugerea autoturismului – în

sumă de 20.000.000 lei și daune morale de 100.000.000 lei.

Inculpații

N.C. și N.N. au arătat că faptele s-au petrecut în curtea casei lor, astfel că

încadrarea juridică a infracțiunii de omor a fost corect stabilită de instanța

de fond. Acești inculpați, precum și inculpatul N.Gh. au mai cerut să se

dispună achitarea lor întrucât au săvârșit faptele în legitimă apărare,

învederând că, oricum, pedepsele aplicate sunt prea severe. La fel, inculpatul N.V.

a solicitat să fie achitat pentru săvârșirea infracțiunilor de încăierare și

distrugere, susținând că nu a participat la săvârșirea acestora.

La

rândul lor, inculpații Gh.C.L. și Gh.Gh. au cerut casarea hotărârii pronunțată

în apel și menținerea sentinței instanței de fond prin care s-a dispus

suspendarea condiționată a pedepselor aplicate lor.

Recursurile

sunt nefondate.

Starea

de fapt a fost corect stabilită de instanța de apel care administrând noi probe

testimoniale (declarațiile martorilor D.G. și S.N.) și reaudiind o parte din

martorii din lucrări a statuat că, deși conflictul între cele două familii s-a

declanșat în imobilul situat în str.Radu de la Afumați, violențele reciproce și

lovirea victimei Gh. M.Gh. s-a petrecut în stradă, deci într-un loc public,

ceea ce justifică aplicarea dispozițiilor art.175 lit.i din Codul penal.

Nici

legitima apărare nu poate fi reținută la cererea inculpaților N.C., N.N. și N.Gh.

care, la venirea celor din familia Gh. erau pregătiți pentru o confruntare

violentă întrucât aveau la îndemână cuțite, răngi metalice și pietre,

instrumente folosite dealtfel la lovirea victimei Gh. M.Gh., aceasta decedând

ca urmare a leziunilor suferite.

În

contextul producerii faptelor, a gravității acestora și a modului de participare

a fiecărui inculpat la săvârșirea infracțiunilor, pedepsele aplicate au fost

just individualizate, instanța de apel respectând criteriile prevăzute de

art.72 Cod penal.

Tot

așa, despăgubirile civile au fost corect stabilite în raport cu probele administrate

și cu pagubele efectiv produse.

Astfel,

părții civile Gh.E. i s-a acordat suma de 10 milioane lei reprezentând

contravaloarea distrugerilor aduse autoturismului proprietatea sa (parbriz,

lunetă și geam lateral dreapta spate), iar părții civile Gh.E. (soția victimei)

suma de 15 milioane lei reprezentând cheltuieli ocazionate de îngrijirea și

înmormântarea victimei, ținându-se seama și de culpa acesteia din urmă la

producerea incidentului și a urmărilor sale. De altfel, implicarea majoră a

victimei, precum și a familiei sale, în declanșarea violențelor a justificat

soluția instanțelor de a nu acorda despăgubirile pentru daune morale.

În

concluzie, recursurile vor fi respinse ca nefondate, iar recurenții vor fi

obligați la cheltuieli judiciare către stat, în care se va include și onorariul

pentru avocatul desemnat din oficiu inculpatului N.V.

Se

deduce la zi timpul arestării preventive a inculpaților N.C. și N.N.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D

E C I D E:

Respinge, ca nefondate, recursurile  declarate de inculpații N.V.,

N.C., N.N., Gh.C.L., Gh.Gh., N.Gh. și părțile civile Gh.E. și Gh.E. prin

moștenitorii ei, Gh.L., Gh.A., Gh.F. și Gh.Ș. împotriva deciziei penale nr.345

din 19 iulie  2001 a Curții de Apel Ploiești.

Deduce

din pedeapsele aplicate, timpul arestării preventive de la 7 aprilie 2000  la

17 ianuarie 2003 pentru inculpatul N.C. și de la 29 noiembrie 1999 la 17

ianuarie 2003 pentru inculpatul N.N.

Constată

că inculpatul N.V. este arestat în altă cauză.

Obligă

pe recurentul inculpat N.V. la plata sumei  de 1.100.000 lei cheltuieli

judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de

avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției, pe recurenții inculpați N.C., N.N., Gh.C.L., Gh.Gh. și N.Gh. la

plata sumei de câte  800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe

recurentele părți civile Gh.E. și Gh.E. prin moștenitorii săi, la plata sumei

de câte 100.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pronunțată

în ședință publică, azi 17 ianuarie  2003.