ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3729/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 824 din 2

septembrie 2003 pronunțată la Judecătoria Brezoi, județul Vâlcea, s-a admis

cererea pentru pronunțarea unei ordonanțe președințiale, formulată de

reclamanta Obștea de Moșneni Boișoara Găujani cu sediul în comuna Boișoara, județul

Vâlcea și a fost obligată pârâta D.S. Vâlcea prin O.S. Cornet să sisteze

tăierea arborilor de pe terenul cu vegetație forestieră, proprietatea

reclamantei conform așezământului din 1948, în punctele „Boișoara - Vatra

Satului, Bumbuiești, Bazinul „Leu” și Bazinetul Pictuceana - Boia Mare” situate

în raza de activitate a Ocolului Silvic Cornet, până la soluționarea dosarului

nr. 814/2003 aflat pe rolul Judecătoriei Brezoi.

În motivarea hotărârii instanța a

reținut, pe baza probelor administrate că asupra perimetrelor menționate în

dispozitivul sentinței, Obștea de Moșneni Boișoara Găujani se află în litigiu

în curs de judecată cu Comisia Locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Boișoara

acțiunea formând obiectul dosarului nr. 814/2003 în care s-a solicitat

obligarea comisiei să pună obștea în posesia terenurilor cu vegetație

forestieră asupra cărora este îndreptățită să solicite reconstituirea dreptului

de proprietate în condițiile Legii nr. 18/1991, conform așezământului din 1948.

Că în perimetrul acestor terenuri aflate

în litigiu, pârâta D.S. Vâlcea prin O.S. Cornet execută tăieri masive de

arbori, prin aceasta existând pericolul producerii unor prejudicii care nu vor

mai putea fi reparate.

Că, așa fiind, instanța a considerat

că în speță sunt îndeplinite cerințele art. 581 C. proc. civ., impunându-se

luarea măsurii provizorii de sistare a tăierii arborilor până la soluționarea

dosarului cu nr. 814/2003.

Împotriva acestei hotărâri, a

declarat recurs RN P. prin D.S. Vâlcea bazat pe motivele de casare prevăzute de

art. 304 pct. 8, 9 și 10 C. proc. civ. în dezvoltarea cărora arată în esență

următoarele:

- a fost admisă cererea de ordonanță

președințială, deși reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate

asupra fondului forestier cu privire la care pretinde că pârâta face tăieri de

arbori fără nici un drept.

- instanța a interpretat greșit

actele din dosarul nr. 814/2003 al Judecătoriei Brezoi întrucât o tăiere a

materialului lemnos în regim silvic nu înseamnă o prejudiciere a dreptului, ci

respectarea amenajamentului silvic.

- instanța nu s-a pronunțat asupra

dovezii depuse de pârâtă, respectiv procesul-verbal de punere în posesie și

titlul care a fost emis pentru întreaga suprafață de teren validată.

Recursul este nefondat urmând a fi

respins pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Potrivit art. 581 C. proc. civ.,

instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri urgente, grabnice

pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea

unei pagube iminente și care nu s-ar mai putea repara, precum și pentru

înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Rezultă din textul enunțat că

ordonanța președințială se înfățișează ca un mijloc procedural ce întrunește în

principiu condițiile unei acțiuni civile, dar are în același timp un caracter

specific, determinat de însuși caracterul particular al măsurilor ce pot fi

luate pe această cale.

Așa fiind cererea de ordonanță

președințială trebuie să îndeplinească atât condițiile generale necesare pentru

exercitarea oricărei acțiuni, cât și unele cerințe particulare.

Față de cele menționate, criticile

formulate prin recursul declarat de pârâtă sunt nefondate.

Astfel problema afirmării și

dovedirii dreptului ce s-ar păgubi nu se pune în cazul cererii de ordonanță

președințială, așa cum susține recurenta, deoarece dacă s-ar admite această

cerință, s-ar transforma cererea de ordonanță președințială într-o veritabilă

acțiune de drept comun. Cercetarea fondului este incompatibilă cu natura și

caracterul procedurii reglementată de art. 581 și art. 582 C. proc. civ.

Nici a doua critică formulată prin

recursul de față nu poate fi primită neputându-se susține că tăierea

materialului lemnos în regim silvic, nu ar fi de natură să prejudicieze dreptul

reclamantei în situația în care i s-ar recunoaște dreptul de proprietate asupra

perimetrelor în litigiu în dosarul nr. 814/2003 aflat în curs de judecată la

Judecătoria Brezoi.

Câtă vreme materialul lemnos tăiat

nu intră în posesia reclamantei, căreia i s-ar recunoaște dreptul de

proprietate asupra fondului forestier prin hotărârea ce se va pronunța în

dosarul de fond, este evident că aceasta va fi prejudiciată cu contravaloarea

materialului lemnos rezultat în urma tăierii și însușirii acestuia de către

recurentă.

Prin a treia critică formulată de

către reclamante se pretinde că instanța nu s-a pronunțat asupra unor probe

care priveau însă fondul litigiului purtat de către reclamante și care priveau

dreptul de proprietate aflat în litigiu în alt dosar. Critica nu poate fi

primită câtă vreme în cadrul de judecată al ordonanței președințiale instanța

nu are a se pronunța cu privire la fondul dreptului litigios.

Așa fiind soluția pronunțată de

instanța de fond a avut în vedere urgența măsurii ordonate, caracterul ei

vremelnic, fiind dispusă până la soluționarea dosarului de fond și

neprejudecarea fondului cu privire la dreptul de proprietate al reclamantei

asupra perimetrelor silvice litigioase.

În consecință recursul se respinge

ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de

RN P. prin D.S. Vâlcea împotriva sentinței civile nr. 824 din 2 septembrie 2003

a Judecătoriei Brezoi.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 mai 2004.