ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3729/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 824 din 2 septembrie 2003 pronunțată la Judecătoria Brezoi, județul Vâlcea, s-a admis cererea pentru pronunțarea unei ordonanțe președințiale, formulată de reclamanta Obștea de Moșneni Boișoara Găujani cu sediul în comuna Boișoara, județul Vâlcea și a fost obligată pârâta D.S. Vâlcea prin O.S. Cornet să sisteze tăierea arborilor de pe terenul cu vegetație forestieră, proprietatea reclamantei conform așezământului din 1948, în punctele „Boișoara - Vatra Satului, Bumbuiești, Bazinul „Leu” și Bazinetul Pictuceana - Boia Mare” situate în raza de activitate a Ocolului Silvic Cornet, până la soluționarea dosarului nr. 814/2003 aflat pe rolul Judecătoriei Brezoi.

În motivarea hotărârii instanța a reținut, pe baza probelor administrate că asupra perimetrelor menționate în dispozitivul sentinței, Obștea de Moșneni Boișoara Găujani se află în litigiu în curs de judecată cu Comisia Locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Boișoara acțiunea formând obiectul dosarului nr. 814/2003 în care s-a solicitat obligarea comisiei să pună obștea în posesia terenurilor cu vegetație forestieră asupra cărora este îndreptățită să solicite reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile Legii nr. 18/1991, conform așezământului din 1948. Că în perimetrul acestor terenuri aflate în litigiu, pârâta D.S. Vâlcea prin O.S. Cornet execută tăieri masive de arbori, prin aceasta existând pericolul producerii unor prejudicii care nu vor mai putea fi reparate.

Că, așa fiind, instanța a considerat că în speță sunt îndeplinite cerințele art. 581 C. proc. civ., impunându-se luarea măsurii provizorii de sistare a tăierii arborilor până la soluționarea dosarului cu nr. 814/2003. Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs RN P. prin D.S. Vâlcea bazat pe motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 8, 9 și 10 C. proc. civ. în dezvoltarea cărora arată în esență următoarele: - a fost admisă cererea de ordonanță președințială, deși reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra fondului forestier cu privire la care pretinde că pârâta face tăieri de arbori fără nici un drept. - instanța a interpretat greșit actele din dosarul nr. 814/2003 al Judecătoriei Brezoi întrucât o tăiere a materialului lemnos în regim silvic nu înseamnă o prejudiciere a dreptului, ci respectarea amenajamentului silvic.

- instanța nu s-a pronunțat asupra dovezii depuse de pârâtă, respectiv procesul-verbal de punere în posesie și titlul care a fost emis pentru întreaga suprafață de teren validată. Recursul este nefondat urmând a fi respins pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Potrivit art. 581 C. proc. civ., instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri urgente, grabnice pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar mai putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Rezultă din textul enunțat că ordonanța președințială se înfățișează ca un mijloc procedural ce întrunește în principiu condițiile unei acțiuni civile, dar are în același timp un caracter specific, determinat de însuși caracterul particular al măsurilor ce pot fi luate pe această cale.

Așa fiind cererea de ordonanță președințială trebuie să îndeplinească atât condițiile generale necesare pentru exercitarea oricărei acțiuni, cât și unele cerințe particulare. Față de cele menționate, criticile formulate prin recursul declarat de pârâtă sunt nefondate. Astfel problema afirmării și dovedirii dreptului ce s-ar păgubi nu se pune în cazul cererii de ordonanță președințială, așa cum susține recurenta, deoarece dacă s-ar admite această cerință, s-ar transforma cererea de ordonanță președințială într-o veritabilă acțiune de drept comun. Cercetarea fondului este incompatibilă cu natura și caracterul procedurii reglementată de art. 581 și art. 582 C. proc. civ.

Nici a doua critică formulată prin recursul de față nu poate fi primită neputându-se susține că tăierea materialului lemnos în regim silvic, nu ar fi de natură să prejudicieze dreptul reclamantei în situația în care i s-ar recunoaște dreptul de proprietate asupra perimetrelor în litigiu în dosarul nr. 814/2003 aflat în curs de judecată la Judecătoria Brezoi. Câtă vreme materialul lemnos tăiat nu intră în posesia reclamantei, căreia i s-ar recunoaște dreptul de proprietate asupra fondului forestier prin hotărârea ce se va pronunța în dosarul de fond, este evident că aceasta va fi prejudiciată cu contravaloarea materialului lemnos rezultat în urma tăierii și însușirii acestuia de către recurentă.

Prin a treia critică formulată de către reclamante se pretinde că instanța nu s-a pronunțat asupra unor probe care priveau însă fondul litigiului purtat de către reclamante și care priveau dreptul de proprietate aflat în litigiu în alt dosar. Critica nu poate fi primită câtă vreme în cadrul de judecată al ordonanței președințiale instanța nu are a se pronunța cu privire la fondul dreptului litigios. Așa fiind soluția pronunțată de instanța de fond a avut în vedere urgența măsurii ordonate, caracterul ei vremelnic, fiind dispusă până la soluționarea dosarului de fond și neprejudecarea fondului cu privire la dreptul de proprietate al reclamantei asupra perimetrelor silvice litigioase. În consecință recursul se respinge ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de RN P. prin D.S. Vâlcea împotriva sentinței civile nr. 824 din 2 septembrie 2003 a Judecătoriei Brezoi. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 mai 2004.