ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 424/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: R.V. și R.M. în contradictoriu cu Autoritatea pentru privatizarea și administrarea participațiilor statului (A.P.A.P.S. București) a solicitat în baza Legii nr. 29/1990, a contenciosului administrativ, obligarea pârâtei de a răspunde prin decizie motivată cu privire la cererea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001, pentru restituirea în natură a imobilului din Târgu Ocna. În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că lipsa unui răspuns motivat conform procedurii legii speciale îi împiedică în exercitarea drepturilor legitime. Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr.133 din 10 decembrie 2002, a admis cererea și a obligat A.P.A.P.S.

București să se pronunțe prin decizie motivată asupra notificării formulate de reclamanți în condițiile Legii nr. 10/2001 și emisă sub nr.188/N din 17 octombrie 2001 de biroul executorului judecătoresc B.D., cu privire la restituirea în natură ori în echivalent bănesc a imobilului situat în Târgu Ocna. Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că răspunsul A.P.A.P.S. astfel cum a fost redactat nu cuprinde elementele obligatorii care să furnizeze reclamanților informațiile necesare identificării posesorului actual al imobilului prin aceasta sunt împiedicați să-și valorifice dreptul legitim de proprietate. Considerând hotărârea netemeinică și nelegală, pârâtul a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 5 și 304 pct.9 C. proc.

civ. Se susține că s-au încălcat formele de procedură privind citarea, cauza fiind soluționată la primul termen de judecată, la 7 zile după primirea de către ea a citației, nefiind respectat termenul legal de 15 zile pentru a putea să-și facă apărarea. Consideră că acțiunea este inadmisibilă, nu se poate uza de calea contenciosului administrativ întrucât în speță se aplică Legea specială nr. 10/2001. Prin lege nu are obligația identificării posesorului imobilului și nici obligația restituirii în natură sau acordarea drepturilor bănești conform Legii nr. 10/2001, ci doar de reparare a prejudiciului sub formă de acțiuni la societățile comerciale tranzacționate pe piața de capital. Recursul este fondat.

În conformitate cu dispozițiile art. 114 1 alin. (3) C. proc. civ. „termenul de judecată va fi stabilit astfel încât de la data primirii citației pârâtul să aibă la dispoziție cel puțin 15 zile pentru a-și pregăti apărarea, iar în procesele urgente, cel puțin 5 zile”. În cauză, această dispoziție imperativă nu a fost respectată, pricina fiind judecată la primul termen, la 7 zile după ce pârâta a primit citația (primită citația la 3 decembrie pentru 10 decembrie), lipind-o pe aceasta de dreptul de apărare. În condițiile date se impune admiterea recursului și casarea sentinței cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță în baza art. 313 C. proc. civ. Cu ocazia rejudecării, instanța urmează a se pronunța mai întâi asupra excepției inadmisibilității acțiunii și în funcție de soluția dată va vedea dacă se impune și analizarea celorlalte critici din recurs ce vizează fondul cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de Autoritatea pentru Privatizarea și Administrarea Participațiilor Statului împotriva sentinței civile nr. 133 din 10 decembrie 2002 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ. Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 februarie 2004.