ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 424/2004

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

R.V. și

R.M. în contradictoriu cu Autoritatea pentru privatizarea și administrarea

participațiilor statului (A.P.A.P.S. București) a solicitat în baza Legii nr. 29/1990,

a contenciosului administrativ, obligarea pârâtei de a răspunde prin decizie

motivată cu privire la cererea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001, pentru

restituirea în natură a imobilului din Târgu Ocna.

În

motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că lipsa unui răspuns motivat conform

procedurii legii speciale îi împiedică în exercitarea drepturilor legitime.

Curtea

de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința

civilă nr.133 din 10 decembrie 2002, a admis cererea și a obligat A.P.A.P.S.

București să se pronunțe prin decizie motivată asupra notificării formulate de

reclamanți în condițiile Legii nr. 10/2001 și emisă sub nr.188/N din 17

octombrie 2001 de  biroul executorului judecătoresc B.D., cu privire la

restituirea în natură ori în echivalent bănesc a imobilului situat în Târgu

Ocna.

Pentru

a hotărî astfel instanța a reținut că răspunsul A.P.A.P.S. astfel cum a fost

redactat nu cuprinde elementele obligatorii care să furnizeze reclamanților

informațiile necesare identificării posesorului actual al imobilului prin

aceasta sunt împiedicați să-și valorifice dreptul legitim de proprietate.

Considerând

hotărârea netemeinică și nelegală, pârâtul a declarat recurs întemeiat pe

dispozițiile art. 304 pct. 5 și 304 pct.9  C. proc. civ.

Se

susține că s-au încălcat  formele de procedură privind citarea, cauza fiind

soluționată la primul termen de judecată, la 7 zile după primirea de către ea a

citației, nefiind  respectat termenul legal de 15 zile pentru a putea să-și

facă apărarea.

Consideră

că acțiunea este inadmisibilă, nu se poate uza de calea contenciosului

administrativ întrucât în speță se aplică Legea specială nr. 10/2001.

Prin

lege nu are obligația identificării posesorului imobilului și nici obligația

restituirii în natură sau acordarea drepturilor bănești conform Legii nr. 10/2001,

ci doar de reparare a prejudiciului sub formă de acțiuni la societățile

comerciale tranzacționate pe piața de capital.

Recursul

este fondat.

În

conformitate cu dispozițiile art. 114

1

alin. (3) C. proc. civ.

„termenul de judecată va fi stabilit astfel încât de la data primirii citației

pârâtul să aibă la dispoziție cel puțin 15 zile pentru a-și pregăti apărarea,

iar în procesele urgente, cel puțin 5 zile”.

În

cauză, această dispoziție imperativă nu a fost respectată, pricina  fiind

judecată la primul termen, la 7 zile după ce pârâta a primit citația (primită

citația la 3 decembrie pentru 10 decembrie),  lipind-o pe aceasta de dreptul de

apărare.

În

condițiile date se impune admiterea recursului și casarea sentinței cu

trimitere spre rejudecare la aceeași instanță în baza art. 313 C. proc. civ.

Cu

ocazia rejudecării, instanța urmează a se pronunța mai întâi asupra excepției

inadmisibilității acțiunii și în funcție de soluția dată va vedea dacă se

impune și analizarea celorlalte critici din recurs ce vizează fondul cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite

recursul declarat de Autoritatea pentru Privatizarea și Administrarea

Participațiilor Statului împotriva sentinței civile nr. 133 din 10 decembrie

2002 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ.

Casează

sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 4 februarie 2004.