ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.03.2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1094/2003

HOTĂRÂRE
04.03.2003
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1094/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față,

În baza actelor și lucrărilor de la

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 448 din 19

septembrie 2002 a Tribunalului Constanța, în baza art. 455 cu referire la art.

453 lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă cererea de întrerupere a executării

pedepsei formulată de petentul condamnat A.A.

În motivarea cererii, însoțită de

referatul medical întocmit de medicul de penitenciar, petentul condamnat arată

că afecțiunile de care suferă îl pun în imposibilitatea executării pedepsei.

În cauză a fost administrată o

expertiză medico-legală care atestă faptul că, într-adevăr, condamnatul A.A. prezintă

multiple afecțiuni (astenie neuro-vegetativă circulatorie;cifoză toracală;

sacro-ileită dreapta) care însă pot fi tratate în rețeaua sanitară a D.G.P., la

nevoie cu internare în secția medicală sau cronici a Spitalului Penitenciar

Poarta Albă.

Întemeindu-și soluția pe această

expertiză medico-legală, instanța de fond, așa cum s-a arătat, a respins cerea

formulată de petentul condamnat.

Aceleași motive au determinat

instanța de apel, respectiv Curtea de Apel Constanța să dispună respingerea

apelului formulat de acesta în termen legal (decizia penală nr. 273/P din 8

noiembrie 2002, dosar nr. 974/P/2002).

Condamnatul a atacat hotărârea cu

recurs pe care l-a înaintat Curții Supreme de Justiție, secției penale,

invocând aceleași motive care îl pun în imposibilitatea de a executa pedeapsa.

Curtea constată că recursul declarat

este nefondat și urmează a fi respins, ca atare.

Imposibilitatea executării pedepsei

nu poate fi constatată decât pe baza unei expertize medico-legale.

Or, acest act medical a fost dispus

și efectuat la nivelul Institutului Național de Medicină Legală „Prof. dr. Mina

Minovici" București și a concluzionat că afecțiunile pe care le prezintă

petentul condamnat pot fi tratate în rețeaua sanitară a D.G.P.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul A.A. împotriva deciziei penale nr. 273 din 8 noiembrie

2002 a Curții de Apel Constanța.

Obligă recurentul la 650.000 lei

cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului

desemnat din oficiu, în sumă de 150.000 lei, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 4

martie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-04-22
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2686/2005
ile puse de apărătorul desemnat din oficiu că se impune întreruperea executării pedepsei deoarece afecțiunile de care suferă îl pun în imposibilitatea executării acestei pedepse. Curtea de Apel Constanța, prin decizia penală nr. 234 din 19
ÎCCJ 2003-01-28
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 388/2003
S-a luat în examinare recursul declarat de condamnatul I.J. împotriva deciziei penale nr.137 din 28 mai 2002 a Curții de Apel Constanța. S-a prezentat recurentul condamnat I.J., aflat în stare de deținere, asistat de apărător desemnat din o
ÎCCJ 2004-04-01
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1823/2004
. și că, în raport de afecțiunile constatate, acesta nu este în imposibilitate de a executa pedeapsa. În raport de constatările și concluziile raportului de expertiză medico-legală, instanța de executare a apreciat că, în cauză, nu sunt înd
ÎCCJ 2004-01-30
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 603/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 977 din 14 octombrie 2003, Tribunalul București, secția I penală, a respins ca neîntemeiată cererea de întrerupere a executării pedepsei
ÎCCJ 2004-11-15
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6019/2004
ar, hotărârile pronunțate în raport de dispozițiile art. 453 lit. a) C. proc. pen., text de lege pe care condamnatul și-a întemeiat cererea adresată primei instanțe, Curtea constată că atât instanța de fond, cât și cea de apel au pronunțat
Sursă