ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2686/2005

Asupra recursului de față,

Din actele dosarului,

constată următoarele:

Tribunalul Constanța, prin

sentința penală nr. 562 din 8 septembrie 2004, a respins, ca nefondată, cererea

de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul S.A.

Hotărând astfel, prima

instanță a reținut că, la data de 31 mai 2004, condamnatul S.A. a formulat

cerere de întrerupere a executării pedepsei de 8 ani închisoare și 3 ani

interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., ce i-a

fost aplicată prin sentința penală nr. 429 din 10 septembrie 2002 a

Tribunalului Constanța, pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzute de art. 20,

raportat la art. 174 lit. a) și d) C. pen.

Prin decizia penală nr.

262/P/2002 a Curții de Apel Constanța a fost respins, ca nefondat, apelul

inculpatului.

Prin decizia penală nr. 1905

din 15 aprilie 2003 a Curții Supreme de Justiție a fost respins, ca nefondat,

recursul inculpatului, care a început executarea pedepsei la data de 25 martie

2002 și nu a beneficiat de întreruperea executării acesteia.

Din actele dosarului a

rezultat că petentul nu suferă de o boală care să-l pună în imposibilitatea de

a executa pedeapsa și nici nu există împrejurări speciale care s-ar răsfrânge

asupra executării pedepsei, nefiind incidente dispozițiile art. 455, raportat

la art. 453 C. proc. pen.

Împotriva sentinței penale a

declarat apel condamnatul S.A., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie, susținând prin concluziile puse de apărătorul desemnat din oficiu

că se impune întreruperea executării pedepsei deoarece afecțiunile de care

suferă îl pun în imposibilitatea executării acestei pedepse.

Curtea de Apel Constanța,

prin decizia penală nr. 234 din 19 octombrie 2004, a respins apelul, ca

nefondat, cu motivarea că:

„Din actele de la dosar,

rezultă că apelantul S.A. suferă de unele afecțiuni, dar acestea pot fi tratate

în rețeaua sanitară a D.G.P., la nevoie cu internarea în secția

medicală/cronici a Spitalului Penitenciar Poarta Albă, așa cum rezultă din

raportul de expertiză medico-legală nr. 41/ AP din 27 iulie 2004 emis de S.M.L.

Constanța.

Mai mult, instanța de fond a

dispus și efectuarea unei anchete sociale la domiciliul părinților concubinei

sale și nu rezultă elemente de natură a crea convingerea că se impune o

întrerupere de executare a pedepsei închisorii”.

Nemulțumit și de această din

urmă hotărâre, în termen legal, condamnatul S.A. a declarat recurs, cu

invocarea acelorași motive privind starea gravă a sănătății în care se află și

nevoia de a-i ajuta pe cei trei copii ai săi, ceea ce impune întreruperea

executării pedepsei.

Examinând hotărârea atacată

în raport cu motivele invocate, Curtea constată recursul nefondat, urmând a fi

respins.

Conform dispozițiilor art.

453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., la care fac trimitere cele ale art. 455

din același cod, executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă, când se

constată pe baza unei expertize medico-legale că cel condamnat suferă de o

boală care îl pune în imposibilitatea de a executa pedeapsa.

Iar, potrivit celor cuprinse

la lit. c) a art. 453 C. proc. pen., executarea pedepsei poate fi întreruptă

când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a pedepsei ar avea

consecințe grave pentru condamnat sau familia acestuia.

Or, în cauză, potrivit

concluziilor cuprinse în Raportul de expertiză medicală nr. 41/ AP din 27 iulie

2004 al S.M.L. Constanța și respectiv, în Raportul de nouă expertiză

medico-legală, întocmit de I.N.M.L. Mina Minovici București, sub nr.

A5/260/2005 din 25 februarie 2005, condamnatul prezintă diagnosticul:

„1. Insuficiență cardiacă

clasa II NYHA.

– 1996: S. 29 (pentru boală mitrală reumatismală), normă funcțională.

cronică.

cerebral ischemie, post-embolic, recent (05 ianuarie 2005) cu: - hemipareză

stângă în remisie

- sindrom piramidal stâng

și

- frustă asimetrie facială

(stângă)”,

afecțiunile de care suferă

putând fi tratate în rețeaua sanitară a A.N.P. și nu se impune întreruperea

executării pedepsei.

Pe de altă parte, ancheta

socială întocmită de Primăria Constanța la domiciliul concubinei și fiicei lor,

precum și la domiciliul tatălui fostei soții a condamnatului nu a reliefat

existența nor împrejurări speciale în înțelesul art. 453 lit. c) C. proc. pen.,

care să justifice întreruperea executării pedepsei.

Drept urmare, în cauză

neexistând motive care să ducă la casarea hotărârilor atacate, urmează a se

constata că recursul declarat de condamnatul S.A. este nefondat și urmează a fi

respins, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În conformitate cu

prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul condamnat va fi

obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în care se include și

onorariul apărătorului desemnat din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de condamnatul S.A. împotriva deciziei penale nr. 234 din 19

octombrie 2004 a Curții de Apel Constanța.

Obligă pe recurent la plata

sumei de 800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care,

suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 22 aprilie 2005.