ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 303/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 303/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
D E C
I Z I A NR.303 DOSAR
NR. 2751/2002
S-a
luat în examinare recursul declarat de condamnatul C.F. împotriva deciziei
penale nr.144 din 4 iunie 2002 a Curții de Apel Constanța.
S-a
prezentat recurentul, arestat, asistat de avocat D.C. apărător desemnat din
oficiu.
Procedura
de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul
inculpatului a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și, pe fond,
întreruperea executării pedepsei în baza prevederilor art.453 lit.c raportat la
art.455 Cod procedură penală.
Procurorul
a pus concluzii de respingere a recursului, ca nefondat.
Recurentul, în ultimul
cuvânt, a lăsat soluția la aprecierea instanței.
C U R T E A
Asupra
recursului penal de față;
Din
actele și lucrările dosarului, constată următoarele :
Prin
cererea adresată Tribunalului Tulcea, condamnatul C.F., a solicitat în baza
art.455 Cod procedură penală raportat la art.453 lit.c Cod procedură penală
întreruperea executării pedepsei de 6 ani închisoare (aplicată prin sentința
penală nr.632/2000 a Tribunalului București) motivând că membrii familiei sunt
bolnavi, iar casa necesită reparații.
Prin
sentința penală nr.26 din 19 februarie 2002, pronunțată de Tribunalul Tulcea
s-a respins, ca nefondată, cererea de întreruperea executării pedepsei,
formulată de condamnat.
Împotriva
hotărârii, la data de 26 aprilie 2002, condamnatul a declarat apel.
Prin
decizia penală nr.144 din 4 iunie 2002, Curtea de Apel Constanța a respins, ca
tardiv, apelul declarat de condamnatul C.F.
În motivarea soluției, s-a
reținut că de la comunicarea dispozitivului sentinței penale nr.26 din 19
februarie 2002, respectiv, 27 februarie 2002, au trecut mai mult de 10 zile, până
la declararea apelului – la data de 26 aprilie 2002, așa încât, nefiind
respectat termenul de declarare a apelului prevăzut de art.363 Cod procedură
penală, apelul este tardiv.
În
termen legal, împotriva hotărârii - de mai sus - a declarat recurs condamnatul
care nu l-a motivat în scris.
Prin
motivele orale, s-a solicitat admiterea cererii și întreruperea executării
pedepsei, fiind realizate cerințele prevăzute de art.453 lit.c Cod procedură
penală.
Recursul
este nefondat.
Prin
decizia penală recurată, instanța de apel a respins corect apelul declarat de
condamnat cu nerespectarea termenului prevăzut de art.363 Cod procedură penală.
În
conformitate cu aceste dispoziții, termenul de apel este de 10 zile și pentru
condamnat curgea de la data comunicării copiei după dispozitivul sentinței
apelate.
În
speță, condamnatului i s-a comunicat copia dispozitivului la 27 februarie 2002,
semnând personal de primire (fila 21 dosar fond), și a declarat apel la 23
aprilie 2002, cu mult peste termenul prevăzut de lege, astfel încât, în mod
legal instanța a respins ca tardiv apelul, potrivit art. 379 pct.1 lit.a Cod
procedură penală, în cauză, nefiind aplicabile nici prevederile referitoare la
repunerea în termen.
În
această situație se constată că hotărârea recurată este legală și temeinică iar
critica vizând fondul cauzei nu poate fi examinată în contextul în care apelul
s-a respins ca tardiv, hotărârea primei instanțe rămânând definitivă potrivit
art.416 pct.2 lit.a Cod procedură penală, respectiv, la data când nu s-a
declarat apel în termen.
Pentru
aceste considerente în temeiul art.385
15
pct.1 lit.b Cod procedură
penală, recursul declarat de condamnat se va respinge, ca nefondat, cu obligarea
sa la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 Cod
procedură penală.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge,
ca nefondat, recursul declarat de condamnatul C.F. împotriva deciziei penale
nr.144 din 4 iunie 2002 a Curții de Apel Constanța.
Obligă
recurentul la 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul
cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 150.000 lei, se va plăti
din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 ianuarie 2003.