ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 423/2003

S-a

luat în examinare recursul declarat de condamnatul M.F. împotriva deciziei

penale nr.572 din 16 octombrie 2002 a Curții de Apel București – Secția a II-a

penală.

S-a

prezentat condamnatul, în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din

oficiu, avocat D.C.

Procedura

de citare a fost îndeplinită.

Apărătorul

condamnatului, față de motivele invocate în scris a lăsat soluționarea cauzei

la aprecierea instanței.

Procurorul

a cerut respingerea recursului ca nefondat.

Inculpatul

a solicitat admiterea recursului și întreruperea executării pedepsei.

C U R T E A

Asupra

recursului de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.791

din 3 septembrie 2002, Tribunalul București a respins, ca neîntemeiată cererea

condamnatului M.F. pentru întreruperea executării  pedepsei de 11 ani și 2 luni

închisoare aplicată prin decizia penală nr.137/1997 a Tribunalului Constanța,

definitivă prin decizia penală nr.147/1997 a Curții de Apel Constanța.

S-a motivat că, în cauză nu

există nici o împrejurare specială care ar determina consecințele grave pentru

condamnat sau familia lui, astfel că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de

art.453 lit.c C.proc.pen.

Prin decizia penală nr.672

din 16 octombrie 2002, Curtea de Apel București a respins ca nefondat, apelul

condamnatului care stăruie în cererea de întrerupere a executării pedepsei. S-a

reținut că nu există condițiile prevăzute de art.453 lit.c C.proc.pen. necesare

pentru admiterea unei astfel de cereri.

Împotriva deciziei a

declarat recurs condamnatul care critică hotărârile pronunțate ca fiind greșite

întrucât el se află în situația prevăzută de art.455 C.proc.pen. raportat la

art.453 lit.c C.proc.pen., motiv de casare prevăzut de art.385

9

pct.18 C.proc.pen.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art.453 lit.c

C.proc.pen., executarea pedepsei închisorii poate fi  amânată când din cauza

unor împrejurări speciale executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe

grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează.

În cauză s-a dispus și

efectuat o anchetă  socială care relevă că familia condamnatului nu se află în

situația prevăzută de lege, așa că hotărârile atacate sunt legale și temeinice.

Prin urmare, în baza art.385

15

pct.1 lit.b C.proc.pen., recursul condamnatului va fi respins ca nefondat cu

obligarea lui la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat

de condamnatul M.F. împotriva deciziei penale nr.672 din 16 octombrie 2002 a

Curții de Apel București, secția a II-a penală , ca nefondat.

Obligă

pe recurent să plătească statului 650.000 lei cheltuieli judiciare, din care

suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată,

în ședință publică, azi 29 ianuarie 2003.