ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.01.2005

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 564/2005

HOTĂRÂRE
25.01.2005
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 564/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 625

din 7 octombrie 2004, pronunțată de Tribunalul Constanța a fost respinsă ca

nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul

I.C.

S-a reținut că sus-numitul

condamnat se află în executarea pedepsei de 10 ani închisoare, aplicată prin

sentința penală nr. 30 din 22 ianuarie 2002, pronunțată de Tribunalul

Constanța, rămasă definitivă.

În motivarea cererii

formulate, condamnatul a invocat că părinții săi sunt bolnavi, are 4 frați

dintre care cel mai mare are vârsta de 11 ani, iar fiica sa în vârstă de 4 ani

se află în întreținerea părinților săi.

Având în vedere și

concluziile anchetei sociale, instanța de fond a stabilit că în cauză nu se

constată existența unor împrejurări speciale, cu consecințe grave pentru

membrii familiei condamnatului, dispunând respingerea cererii de întrerupere a

executării pedepsei.

Apelul declarat de condamnat

împotriva acestei sentințe penale a fost respins, ca nefondat, prin decizia

penală nr. 246 din 5 noiembrie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Constanța.

Împotriva acestei decizii

penale a declarat recurs condamnatul, solicitând casarea hotărârilor pronunțate

și admiterea cererii.

Recursul declarat de

condamnat nu este fondat.

Aspectele privind situația

grea a familiei condamnatului nu constituie „împrejurări speciale” în

accepțiunea art. 455 cu referire la art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.,

care justifică întreruperea executării pedepsei.

În conformitate cu art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge ca nefondat recursul declarat

de condamnat.

Respinge,

ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul I.C., împotriva deciziei penale nr. 246 din 5 noiembrie

2004 a Curții de Apel Constanța.

Obligă recurentul condamnat

la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 700.000 lei, din care

onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 25 ianuarie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-01-13
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 234/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul București, secția I penală, prin sentința penală nr. 1287 din 14 octombrie 2004, a respins cererea condamnatului S.F., privind întreruperea executării
ÎCCJ 2004-12-09
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6453/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 953 din 30 iunie 2005, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins, ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedeps
ÎCCJ 2005-01-26
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 598/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1102 din 13 septembrie 2004, Tribunalul București a respins, ca neîntemeiată, cererea condamnatului R.C., prin care a solicitat întrerup
ÎCCJ 2005-06-01
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3429/2005
în familia condamnatului nu există o situație specială care să justifice întreruperea executării pedepsei. Condamnatul a declarat recurs susținând că familia sa se află într-o situație deosebită, astfel încât nejustificat i s-a respins cere
ÎCCJ 2005-04-06
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2323/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1594 din 14 decembrie 2004, Tribunalul București a respins, ca neîntemeiată, cererea condamnatului D.Șt., prin care a solicitat întrerup
Sursă