ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3429/2005

Deliberând asupra recursului de față constată: Prin sentința penală nr. 64 din 28 februarie 2005 pronunțată de Tribunalul Suceava s-a respins, ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul D.N.C. și s-a dispus obligarea condamnatului la plata cheltuielilor judiciare către stat. Instanța a reținut că în motivarea cererii condamnatul a arătat că are o situație familială grea întrucât mama sa este bolnavă și lipsită de orice sprijin financiar deoarece i-a fost sistată pensia de boală de care a beneficiat până la împlinirea vârstei de 57 ani iar fratele său trece și el printr-o perioadă grea urmare a decesului fiului său în vârstă de 3 luni. S-a mai reținut că petiționarul se află în executarea pedepsei de 22 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 63 din 17 martie 2004 pronunțată de Tribunalul Suceava, pentru infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. c) C. pen.

S-a apreciat că motivele invocate de condamnat nu constituie împrejurări speciale pentru ca executarea pedepsei să aibă consecințe grave pentru familia acestuia, problemele cu care se confruntă fiind cotidiene și obișnuite, iar prezența condamnatului în familie nu le poate asigura rezolvarea. În consecință s-a concluzionat că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 455 raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen. Curtea de Apel Suceava, prin decizia penală nr. 130 din 11 aprilie 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat reținând că legal și temeinic s-a respins cererea întrucât în familia condamnatului nu există o situație specială care să justifice întreruperea executării pedepsei.

Condamnatul a declarat recurs susținând că familia sa se află într-o situație deosebită, astfel încât nejustificat i s-a respins cererea. Recursul nu este fondat. Conform art. 455 raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., dispoziții în care își găsește temeiul cererea formulată de condamnat, executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă cel mult 3 luni și numai o singură dată când din cauza unor împrejurări speciale, executarea ar avea consecințe grave pentru condamnat sau familia acestuia. Din ancheta socială efectuată în cauză rezultă că mama inculpatului a fost pensionată anticipat în perioada august 2002 – august 2003 când pensia i-a fost sistată și de atunci lucrează ocazional și nu are venituri cu caracter permanent.

Rezultă de asemenea că mama condamnatului locuiește cu ceilalți doi copii majori care realizează venituri din muncă, precum și faptul că familia condamnatului deține în proprietate o casă compusă din 3 camere și o bucătărie și 0,10 ha teren agricol aferent locuinței. Din actele dosarului nu rezultă că mama condamnatului suferă de vreo boală. Se constată astfel că nu rezultă existența unei situații speciale datorită căreia executarea în continuare a pedepsei ar avea consecințe grave asupra condamnatului și familiei sale. Cum nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru a dispune întreruperea executării pedepsei, corect s-a respins cererea condamnatului. Întrucât nici din examinarea cauzei din oficiu nu rezultă existența vreunui act de casare, recursul va fi respins, ca nefondat, conform art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., condamnatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul D.N.C. împotriva deciziei penale nr. 130 din 11 aprilie 2005 a Curții de Apel Suceava. Obligă pe recurentul condamnat să plătească statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 1 iunie 2005.