ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6019/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6019/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 484 din 20 iulie 2004, Tribunalul Constanța, secția penală, a respins, ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei de 18 ani închisoare ce i-a fost aplicată de Tribunalul Vaslui prin sentința penală nr. 105/1997, formulată de condamnatul T.M. A obligat pe condamnat la suma de 1.300.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei reprezentând onorariu avocat oficiu. A reținut tribunalul că, față de concluziile expertizei medico-legale, se impune respingerea cererii. Împotriva acestei sentințe, condamnatul a formulat apel solicitând desființarea acesteia, și pe fond, admiterea cererii fiind îndeplinite prevederile art. 455, raportat la art. 453 lit. a) C. proc.
pen. Curtea de Apel Constanța a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat, reținând că soluția pronunțată de prima instanță este legală și temeinică și se bazează pe concluziile unei probe științifice în conformitate cu care maladia de care suferă condamnatul nu-l pune în imposibilitatea de a executa pedeapsa. Împotriva deciziei instanței de apel a formulat recurs condamnatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Recurentul a precizat că prezintă o serie de afecțiuni medicale, care deși pot fi tratate în rețeaua D.G.P., nu primește însă un tratament corespunzător afecțiunilor sale. Recursul nu este întemeiat. Verificând actele și lucrările de la dosar, hotărârile pronunțate în raport de dispozițiile art. 453 lit. a) C. proc.
pen., text de lege pe care condamnatul și-a întemeiat cererea adresată primei instanțe, Curtea constată că atât instanța de fond, cât și cea de apel au pronunțat soluții corecte de respingere a cererii condamnatului și respectiv a apelului declarat de acesta. Conform art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când se constată, pe baza unei expertize medico-legale că cel condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitate de a executa pedeapsa. În cauză, expertiza medico-legală efectuată concluzionează, în sensul că recurentul T.M. prezintă diagnosticul „1. Gastroduodenită cronică acutizată. 2. Hernie intraspongioasă L3 - L4, L4 - L5, L5 - S1 fără modificări neurologice”, poate fi tratat în rețeaua sanitară a D.G.P., nefiind în imposibilitate de a executa pedeapsa.
Față de concluziile raportului de expertiză, singura probă concludentă în baza căreia se poate dispune admiterea cererii de amânare sau întrerupere a executării pedepsei pe motiv de boală, Curtea apreciază că recursul declarat de condamnat este nefondat urmând a-l respinge ca atare, atâta timp cât boala de care suferă recurentul nu este de natură a-l pune în imposibilitatea să execute pedeapsa în regim de detenție. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul T.M. împotriva deciziei penale nr. 199/ P din 14 septembrie 2004 a Curții de Apel Constanța. Obligă pe recurentul condamnat să plătească suma de 1.000.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 15 noiembrie 2004.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.