ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2269/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.

1552 din 3 decembrie 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală,

s-a respins, ca nefondată, cererea formulată de condamnatul

F.S.M.

prin care a solicitat

întreruperea executării pedepsei de 7 ani închisoare, stabilită în dosarul nr.

535/2004 al Tribunalului București, din motive medicale.

A fost obligat condamnatul

la 400.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 200.000 lei,

reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu s-a avansat din fondul

Ministerului Justiției.

Instanța de fond a reținut

că deși condamnatul a susținut că suferă de o boală gravă: hepatită cronică, ce

nu poate fi tratată în sistemul penitenciar și s-a prezentat la Institutul

Medico-Legal, a refuzat continuarea expertizei medico-legale.

Curtea de Apel București,

secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, prin decizia nr. 40/

A din 19 ianuarie 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat în termen legal

de condamnat, reținând că în speță nu sunt îndeplinite cerințele art. 453 lit.

a) C. proc. pen. așa cum de altfel a reținut corect instanța de fond.

Fiind nemulțumit de soluția

pronunțată, condamnatul, în termen legal a formulat recurs, reiterând prin

apărătorul desemnat din oficiu aceleași motive invocate la fond și apel și

subliniind că nu a mai beneficiat de nici o altă întrerupere a executării

pedepsei închisorii.

Recursul condamnatului este

nefondat.

Potrivit dispozițiilor art.

453 lit. a) C. proc. pen., atunci când se constată pe baza unei expertize

medico-legale că cel condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitate

de a executa pedeapsa, se va amâna executarea acesteia până când condamnatul se

va găsi în situația de a putea executa pedeapsa.

Ori în speță, deși

condamnatul a acuzat serioase afecțiuni ce-l pun în imposibilitatea executării

pedepsei, prezentat fiind la I.M.L. acesta a refuzat continuarea

investigațiilor medico-legale prin care să se stabilească dacă afecțiunile de

care suferă îl pun sau nu în imposibilitatea executării pedepsei.

În consecință, nefiind

îndeplinite cerințele art. 453 lit. a) C. proc. pen., în mod corect instanța de

fond și apoi cea de control judiciar au respins, ca nefondată, cererea de

întrerupere a executării pedepsei.

Așadar, în baza art. 385

15

alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Curtea va respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnat, și în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., îl va

obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E CI D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de condamnatul F.S.M. împotriva deciziei penale nr. 40/ A din

19 ianuarie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru

cauze cu minori și familie.

Obligă recurentul condamnat

la plata sumei de 800.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu

se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 4 aprilie 2005.