ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2911/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2911/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față:
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 207 din 3
septembrie 2002, pronunțată de Tribunalul Mureș, s-a dispus, după respingerea
cererii de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul F.F.,
condamnarea acestuia, în baza art. 211 alin. (1) și (2) lit. a), d) și f) C.
pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 13 C. pen., la pedeapsa de 6
ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În baza art. 61 alin. (1) C. pen.,
s-a revocat liberarea condiționată pentru 451 zile rămase neexecutate din
pedeapsa de 3 ani și 2 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința
penală nr. 1215/2001 a Judecătoriei Bistrița și s-a dispus contopirea acestui
rest cu pedeapsa aplicată, inculpatul urmând să execute 6 ani închisoare plus
un spor de un an, rezultanta fiind 7 ani închisoare, cu interzicerea
drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen., în condițiile art. 71 C. pen.
Din durata pedepsei aplicate s-a
dedus durata arestării preventive începând cu 3 decembrie 2001 la zi și s-a
menținut starea de arest.
În baza art. 14 C. proc. pen.,
raportat la art. 998 C. civ., inculpatul a fost obligat la plata sumei de
2.250.000 lei despăgubiri civile către partea civilă G.I.
Pentru a se pronunța astfel,
instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:
În noaptea de 2 spre 3 decembrie
2001, inculpatul F.F., însoțit de un anume G., s-au deplasat la locuința părții
vătămate G.I., intenția lor fiind de a fura niște lucruri, întrucât G. nu
fusese plătit pentru prestarea unor munci agricole de către partea vătămată.
Inculpatul și numitul G. au sărit
gardul de la locuința părții vătămate, au pătruns în pivniță și au sustras o
serie de lucruri.
Auzind zgomote, partea vătămată a
mers în pivniță, surprinzându-i pe cei doi. G. a reușit să fugă, iar între
inculpat și partea vătămată a avut loc o luptă, inculpatul încercând să scape
și să țină lucrurile furate.
În urma loviturilor primite, partea
vătămată a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 8 – 9 zile de
îngrijiri medicale.
Prejudiciul cauzat a fost de circa
10 milioane lei și a fost recuperat prin restituirea în natură a bunurilor
sustrase.
Împotriva sentinței a declarat apel
inculpatul care, la fel ca și cu ocazia dezbaterilor în fond, a solicitat
schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite din tâlhărie în furt și
condamnarea sa pentru această infracțiune.
Prin decizia penală nr. 35 din 12
martie 2003, Curtea de Apel Târgu Mureș a respins, ca nefondat, apelul declarat
de inculpat, apreciind ca fiind legală și temeinică soluția pronunțată de
instanța de fond.
Împotriva deciziei, în termen legal,
a declarat recurs inculpatul F.F., solicitând, pe fond, schimbarea încadrării
juridice în infracțiunea prevăzută de art. 180 C. pen. și reducerea pedepsei.
Verificând actele dosarului cauzei,
Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a stabilit corect
situația de fapt și vinovăția inculpatului, procedând la încadrarea juridică
corespunzătoare a faptei comisă de către inculpat.
Cât privește infracțiunea reținută
în sarcina inculpatului, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a), d) și
f) C. pen., se constată că aceasta este probată cu următoarele mijloace de
probă administrate: proces - verbal de constatare, declarațiile părții
vătămate, raport medico – legal, declarațiile inculpatului și declarațiile
martorilor.
Așa încât, nu se impune schimbarea
încadrării juridice, așa cum solicită inculpatul.
În ceea ce privește cuantumul
pedepsei aplicate, se apreciază că s-au avut în vedere criteriile generale
prevăzute de art. 72 C. pen., pericolul social concret al faptei, împrejurările
comiterii acestei fapte, circumstanțele personale, aspecte care au condus la
stabilirea unei pedepse de natură să asigure atingerea scopurilor pedepsei
prevăzute de art. 52 C. pen.
Față de aceste considerente, urmează
să fie respins recursul formulat de inculpat, ca nefondat, conform
dispozitivului.
Văzând și dispozițiile art. 192 C.
proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul F.F. împotriva deciziei penale nr. 35 din 12 martie 2003
a Curții de Apel Tg. Mureș.
Deduce din pedeapsă durata arestării
preventive de la 3 decembrie 2001 până la 18 iunie 2003.
Obligă recurentul la 1.400.000 lei
cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului
desemnat din oficiu, în sumă de 300.000 lei, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi
18 iunie 2003.