ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2276/2004

Asupra recursului civil de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr. 10285 din 27 septembrie 2002, reclamanții N.L. și N.M. au chemat în judecată Statul Român prin Consiliul Local Timișoara solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că exproprierea nu s-a efectuat în termen de un an de la data înscrierii în C.F. și în consecință, să se dispună radierea de la poziția B 11 a Statului Român și înscrierea ca proprietari a reclamanților. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 35 din Legea nr. 33/1994. Prin sentința civilă nr. 1138 din 26 noiembrie 2002 pronunțată de Tribunalul Timiș, s-a admis acțiunea, s-a dispus retrocedarea imobilului înscris în C.F.

nr. 13820 Timișoara nr.top 5778/II, ap. nr. 2, radierea Statului Român de sub B 11 din C.F. 13820 Timișoara și autorizarea înscrierii reclamanților ca proprietari asupra imobilului înscris în C.F. nr. 13820 Timișoara. Prin decizia civilă nr. 6 din 3 februarie 2003, Curtea de Apel Timișoara a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Timișoara împotriva sentinței civile nr. 1138 din 26 noiembrie 2002 a Tribunalului Timiș.

Pentru a hotărî astfel, instanțele au reținut în esență, pe de o parte, că imobilul în litigiu a fost proprietatea reclamanților până în 1988, când a fost expropriat, în baza Decretului nr. 83/1988, măsura exproprierii nemai fiind pusă în aplicare, iar pe de altă parte, cu privire aspectul invocat în apel de pârâtul Consiliul Local al Municipiului București, referitor la încălcarea dreptului la apărare prin necomunicarea înscrisurilor însoțitoare cererii introductive, instanța de apel a constatat că pârâtul a fost reprezentat în fața instanței prin consilierul juridic delegat, care a avut deci posibilitatea să studieze dosarul și să formuleze întâmpinare.

Totodată, instanța de apel a reținut că nici motivul de apel, care se referă la greșita aplicare a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 10/2001 nu este întemeiat, deoarece cererea reconvențională a fost examinată prin prisma temeiului de drept invocat, respectiv art. 35 din Legea nr. 33/1994, care a și constituit temeiul admiterii acțiunii. Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâtul Consiliul Local al Municipiului Timișoara reprezentat prin Primar, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și susținând, în esență, că acțiunea este inadmisibilă în raport de prevederile Legii nr. 10/2001, act normativ de care reclamanții nu au înțeles să uzeze. În motivarea cererii de recurs s-a mai susținut că reclamanții ar fi putut invoca prevederile art. 35 din Legea nr. 33/1994 dacă introducerea acțiunii ar fi fost făcută înainte de apariția Legii nr. 10/2001 urmându-se a stabili dacă scopul exproprierii a fost sau nu realizat.

Recursul nu este fondat. În speță, nefiind atins scopul exproprierii, imobilul în litigiu fiind folosit și în prezent de către intimații-reclamanți, sunt aplicabile prevederile art. 35 din Legea nr. 33/1994, potrivit cărora, dacă imobilele expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrările nu au fost începute, foștii proprietari pot să ceară retrocedarea lor, dacă nu s-a făcut o nouă declarație de utilitate publică. Rezultă că legea sancționează, în beneficiul expropriatului, lipsa de interes a expropriatorului față de imobilul expropriat, manifestată în neutilizarea acestuia în termen de un an de la expropriere.

Astfel, având în vedere temeiul legal menționat, expropriatul este titularul dreptului de retrocedare al imobilului. Imobilul în litigiu, înscris în C.F. nr. 13820 Timișoara nr.top 5778/II, a fost proprietatea intimaților reclamanți, N.L. și N.M., până în anul 1988, când a fost expropriat în vederea construirii de blocuri de locuințe, în baza Decretului nr. 83/1988. De la acea dată și până în prezent, așa cum rezultă din probatoriul administrat în cauză, imobilul nu a suferit nici un fel de modificări, planul de sistematizare pentru care s-a aplicat măsura exproprierii nemai fiind pus în aplicare.

Având în vedere această situație de fapt și văzând și dispozițiile art. 35 din Legea nr. 33/1994, care reglementează în mod expres posibilitatea cererii retrocedării imobilelor expropriate, dacă în termen de un an nu au fost destinate scopului pentru care au fost preluate, în mod legal și temeinic s-au pronunțat instanțele cu ocazia judecării fondului și apelului, măsura retrocedării imobilului fiind pe deplin justificată. Dispozițiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 sunt aplicabile și în cazul cererilor având ca obiect retrocedarea unor bunuri expropriate anterior intrării în vigoare a acestei legi, dacă nu s-a realizat scopul exproprierii. Evident, dacă pentru exproprierile anterioare legiuitorul ar fi avut în vedere să nu fie aplicabile dispozițiile Legii nr. 33/1994, ar fi prevăzut expres această interdicție.

Așadar, este de reținut că dispozițiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 rămân în continuare aplicabile, producându-și efecte și asupra exproprierilor efectuate în perioada 6 martie 1945 – decembrie 1989. În acest context, nu este justificată susținerea pârâtei, potrivit căreia acțiunea ar fi inadmisibilă în raport de prevederile Legii nr. 10/2001. Este de observat că cererea reclamanților a fost examinată prin prisma temeiului de drept invocat, respectiv art. 35 din Legea nr. 33/1994, care a și constituit temeiul admiterii acțiunii lor. Din acest punct de vedere este corectă soluția de respingere ca nefondat a apelului declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Timișoara împotriva sentinței civile nr. 1138 din 26 noiembrie 2002 a Tribunalului Timiș, recursul urmând a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Consiliul Local al Municipiului Timișoara reprezentat prin Primar împotriva deciziei civile nr. 6 din 3 februarie 2003 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 martie 2004.