ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4107/2003

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. 48 din 11

februarie 2003, Tribunalul Cluj a admis contestația la executare formulată de condamnatul

C.T., descontopindu-se pedeapsa rezultantă de 20 de ani închisoare, aplicată

prin sentința penală nr. 72 din 23 martie 1995 a Tribunalului Cluj, cu

elementele ei componente, respectiv un an și 10 luni închisoare, aplicată

pentru comiterea infracțiunii de furt, prevăzută de art. 208 alin. (1), cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., 5 ani închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 lit.

e), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., 18 ani închisoare și 6 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen., pentru

săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 și art.

176 lit. b) C. pen. și 5 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de

tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) C. pen.

În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002

s-au constatat grațiate în întregime pedepsele de un an și 10 luni închisoare

și 5 ani închisoare, aplicate pentru săvârșirea infracțiunilor de furt

calificat în formă continuată, contestatorul fiind atenționat asupra

dispozițiilor art. 7 din același act normativ.

În baza art. 34 lit. b) C. pen.,

s-au contopit pedepsele de 18 ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor,

prevăzute de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen. și respectiv 5 ani închisoare,

aplicându-se contestatorului pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare și 6

ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art.

64 C. pen., iar potrivit art. 36 alin. (3) C. pen., s-a dedus din pedeapsă

durata executată, începând cu 28 ianuarie 1991, la zi.

În baza art. 420 C. proc. pen., s-a

dispus anularea mandatului de executare emis în baza sentinței penale nr. 72/1995

al Tribunalului Cluj, dispunându-se emiterea unui nou mandat.

Prin sentința penală nr. 52 din 11

februarie 2003, Tribunalul Cluj a admis contestația la executare formulată de

același condamnat împotriva aceleiași sentințe, s-a redus sporul de 2 ani

închisoare la un an închisoare, dispunându-se reducerea pedepsei principale de

la 20 ani închisoare, la 19 ani închisoare.

Prin aceiași hotărâre s-a menținut

starea de arest a contestatorului și restul dispozițiilor sentinței, mai puțin

cele privitoare la contopirea pedepsei de un an și 10 luni închisoare,

constatându-se că aceasta a fost grațiată integral conform Legii nr. 543/2002,

cu aplicarea art. 71, raportat la art. 64 C. pen.

S-a anulat același mandat de

executare a pedepsei dispunându-se emiterea unui nou mandat.

Prin sentința penală nr. 48/2003 a

Tribunalului Cluj, s-a apreciat că potrivit Legii 543/2002 sunt grațiate

pedepsele de un an și 10 luni închisoare și 5 ani închisoare, aplicate pentru

comiterea infracțiunilor de furt, prevăzută de art. 208 alin. (1) C. pen. și

respectiv, furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 lit. e) C.

pen., dispunând înlăturarea sporului de 2 ani închisoare, în timp ce prin

sentința penală nr. 52/2003 a aceleiași instanțe s-a apreciat că intră sub

incidența legii de grațiere, numai pedeapsa de un an și 10 luni închisoare,

dispunându-se reducerea sporului la un an închisoare.

Împotriva celor două hotărâri a

declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, formându-se dosarele nr. 2262/2003

și, respectiv nr. 2264/2003 ale Curții de Apel Cluj.

În apelul îndreptat împotriva

sentinței penale nr. 48/2003, parchetul a solicitat desființarea sentinței și

pronunțarea unei hotărâri, prin care să se admită contestația la executare, să

se constate, grațiate pedepsele de un an și 10 luni închisoare și 5 ani

închisoare, contopirea pedepsei de 18 ani închisoare și 6 ani interzicerea

drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen. și 5 ani

închisoare, cu menținerea sporului de 2 ani închisoare, stabilit prin sentința

penală nr. 72/1995 a Tribunalului Cluj.

Sentința penală nr. 52/2003 a

Tribunalului Cluj a fost criticată pentru nelegalitate și netemeinicie, în

sensul că, instanța nu a constatat grațierea pedepsei de 5 ani închisoare,

aplicată pentru infracțiunea de furt calificat, iar pe de altă parte, pentru

reducerea sporului de un an închisoare.

La termenul din 8 aprilie 2003,

având în vedere identitatea de obiect, părți și cauză între cele două dosare și

că reunirea cauzelor se impune, pentru o bună înfăptuire a justiției, în

temeiul art. 34 lit. d) C. proc. pen., instanța a dispus conexarea dosarului nr.

2264/2003 la dosarul nr. 2262/2003.

Curtea de Apel Cluj prin decizia

penală nr. 72 din 8 aprilie 2003, a admis apelul declarat de parchet, a casat

sentințele penale atacate și judecând cauza, a descontopit pedeapsa rezultantă

de 20 ani închisoare, în pedepsele componente.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 543/2002,

a constatat grațiate în întregime pedepsele de un an și 10 luni închisoare și 5

ani închisoare, aplicate pentru comiterea infracțiunilor de furt și furt

calificat și a atenționat condamnatul asupra dispozițiilor art. 7, din același

act normativ.

Conform art. 36 alin. (2) și art. 34

lit. b) C. pen., a contopit pedepsele de 18 ani închisoare și 6 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen. și 5

ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, sporită

cu un an închisoare, deci, în final, 19 ani închisoare și 6 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen.

Conform art. 36 alin. (3) C. pen.,

s-a dedus din pedeapsă durata executată, începând cu 28 ianuarie 1991, până la

zi.

S-a făcut aplicarea art. 71,

raportat la art. 64 C. pen.

S-a dispus anularea mandatului de

executare emis în baza sentinței penale nr. 72/1995 al Tribunalului Cluj și emiterea

unui nou mandat corespunzător prezentei decizii.

S-a dispus ca cheltuielile

judiciare, inclusiv onorariul pentru apărarea din oficiu să rămână în sarcina

statului.

Împotriva acestei decizii a declarat

contestație la executare condamnatul, care a solicitat, prin apărătorul său,

înlăturarea sporului de un an închisoare, aplicat.

Contestația la executare este nefondată.

Din verificarea actelor dosarului se

constată că hotărârea atacată este temeinică și legală.

Dispozițiile art. 461 C. proc. pen.,

nu prevăd posibilitatea reverificării vinovăției condamnatului, definitiv

judecat, pe calea aleasă de acesta și anume a contestației la executare.

De altfel, instanța de apel, în mod

corect, a apreciat necesitatea aplicării unui spor de pedeapsă, de un an

închisoare, având în vedere gradul de pericol social al faptelor multiple

comise și persoana condamnatului, care prezintă un pronunțat grad de vinovăție.

Cum instanța a examinat contestația

la executare, formulată de condamnat, a evaluat corect probele, în raport de

cazurile expres și limitativ, prevăzute de art. 461 C. proc. pen. și nu a

regăsit motivul invocat de condamnat, recursul va fi respins, ca nefondat, în

baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând și prevederile art. 192 C.

proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația

la executare formulată de condamnatul C.T., împotriva deciziei penale nr. 72

din 8 aprilie 2003 a Curții de Apel Cluj.

Obligă pe recurent să plătească

statului suma de 650.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 150.000

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

30 septembrie 2003.