ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4047/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 15 aprilie

2003 a Tribunalului Giurgiu, în dosarul nr. 1046/2003 a fost respinsă cererea

de recuzare formulată de D.C., ca nefondată.

Pentru a pronunța această hotărâre,

Tribunalul a reținut că motivele invocate de contestator, nu se înscriu printre

cazurile prevăzute de art. 51, raportat la art. 46, art. 47 și art. 48 C. proc.

pen.

Astfel, membrii completului de

judecată nu au făcut parte dintr-un complet de judecată, în care să fi

participat soțul sau o rudă a lor, nu s-au pronunțat anterior asupra cauzei ce

face obiectul dosarului de față, nu au avut calitatea de procuror în prezenta

cauză, nu au fost reprezentantul sau apărătorul vreuneia dintre părți, nu au

avut calitatea de expert sau martor și nu s-au făcut dovada existenței vreunei

împrejurări din care să rezulte că sunt interesați sub orice formă, că soțul

sau vreo rudă apropiată sunt interesate cu soluționarea favorabilă a prezentei

cauze.

Recursul declarat, precum și

încheierea pronunțată de Tribunalul Giurgiu, au fost apreciate ca nefondat și,

respectiv, legală.

Curtea de Apel București, secția I

penală, a reținut că motivele invocate de recurent în cererea sa de recuzare,

nu se încadrează în nici una din dispozițiile prevăzute pentru recuzarea

judecătorilor, astfel că, în mod corect, Tribunalul Giurgiu, a respins cererea

de recuzare ca nefondată.

Prin dispozitivul încheierii, s-a

respins cererea de recuzare a tuturor judecătorilor din cadrul Tribunalului

Giurgiu, formulată de recurentul D.C., obligându-l pe petent, la 300.000 lei

cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei din urmă încheieri

s-a formulat recurs de către D.C., fără a-l motiva.

Recursul este nefondat.

Recurentul n-a produs, în dosar,

dovezi din care să rezulte că sunt dovedite situații de natură să ducă la

recuzare.

În atare situație, în mod corect, a

respins cererea formulată de recurent. Așa fiind, recursul de față apare ca

nefondat și va trebui respins, ca atare, în baza art. 385

15

alin.

(1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., menținând, astfel, hotărârea atacată.

Văzând și reglementarea plății

cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de petiționarul D.C. împotriva încheierii din 15 aprilie 2003 a Curții

de Apel București, secția I penală.

Obligă recurentul petiționar să

plătească statului suma de 500.000 lei cheltuieli judiciare.

Pronunțată în ședință publică, azi

26 septembrie 2003.