ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2645/2004
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2645/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului
de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 30 iunie 2003 reclamanta
T.E. a chemat în judecată pârâta Primăria sectorului 5 București solicitând
obligarea acesteia să o avanseze în gradul profesional superior, să-i
recalculeze și să-i plătească drepturile salariale corespunzătoare noului grad
profesional de consilier juridic definitiv, șef Serviciu Stare Civilă.
În urma probelor administrate, prin
sentința civilă nr. 3163 din 8 septembrie 2003 pronunțată de Tribunalul
București, secția a VIII-a conflicte de muncă și litigii de muncă, a fost
respinsă excepția inadmisibilității cererii și pe fond a fost respinsă acțiunea
reclamantei T.E. ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
fond a reținut că prin decizia nr. 104 din 4 februarie 2002 a Primarului
sectorului 5 București, reclamanta T.E. a fost promovată în funcția de
consilier juridic debutant, șef Serviciu Stare Civilă pe o perioadă de probă de
6 luni cu începere din data de 1 februarie 2002, urmând ca la expirarea acestei
perioade să susțină un test profesional în vederea definitivării pe post și
avansării în gradul imediat următor, respectiv consilier juridic gr. IV.
Art. 31 din Legea nr. 40/1991
republicată în anul 1993 prevede că la expirarea perioadei de probă, avansarea
în gradul profesional imediat următor se face pe baza unui concurs.
Susținerea reclamantei că a fost
supusă unui test profesional la epuizarea perioadei de probă, a fost înlăturată
întrucât nu a susținut concurs așa cum prevede legea deși în cadrul primăriei
exista o comisie de evaluare, angajare și salarizare stabilită prin dispoziția nr.
995 din 16 iulie 2001 conform H.G. nr. 775/1998 și O.U.G. nr. 24/2000.
Ca atare, pârâta nu poate fi
obligată să o avanseze pe reclamantă în gradul profesional superior în lipsa
susținerii concursului la care se referă dispozițiile legale incidente cauzei.
Excepția inadmisibilității acțiunii
invocată de pârâtă a fost respinsă cu motivarea că data la care face referire
reclamanta în acțiunea sa, aceasta se afla încă în raporturi de muncă cu
pârâta.
Nemulțumită de această hotărâre,
reclamanta T.E. a declarat recurs la data de 9 octombrie 2003.
Analizând cerințele de formă ale
recursului prevăzute de art. 302
1
C. proc. civ. introdus prin O.U.G.
nr. 58/2003, Curtea considerând că acestea sunt îndeplinite, a admis în
principiu cererea de recurs conform art. 308 C. proc. civ. prin încheierea din
data de 19 februarie 2004.
Recurenta susține în esență că
hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică întrucât la momentul
definitivării pe post nu erau aplicabile regulile procedurale ale concursului
la care se referă Anexa 12 a H.G. nr. 281/1993 ce presupun: un pot vacant,
condiții de participare, publicitate, mai mulți concurenți.
Nu s-a avut în vedere pasivitatea
angajatorului care timp de 9 luni nu a organizat concursul, ori funcționând în
continuare pe post s-a considerat că este corespunzătoare din punct de vedere
profesional, mai ales că a susținut un test. Sub acest aspect i se cuvine și
plata salariului aferent funcției îndeplinite.
Analizând hotărârea pronunțată în
raport de motivele invocate cât și din oficiu, Curtea va respinge recursul ca
nefondat pentru considerentele ce vor urma.
Prin acțiunea de față, recurenta a
investit instanța cu cererea de a obliga pe intimata-pârâtă să o avanseze în
gradul profesional superior, consilier juridic gr. IV, să-i recalculeze și să-i
plătească drepturile salariale cuvenite acestui post și nu cu o acțiune prin
care să fie obligată intimata să organizeze concurs conform art. 31 din Legea
nr. 40/1991.
Este incontestabil că începând cu
data de 1 februarie 2002 recurenta T.E. a fost promovată consilier juridic
debutant, pe o perioadă de probă de 6 luni, urmând ca la expirarea acestei
perioade să fie definitivată pe post în condițiile legii.
În mod judicios, instanța de fond a
considerat incidente cauzei dispozițiile art. 31 din Legea nr. 40/1991 ce
prevede, în mod obligatoriu, ca la expirarea perioadei de probă să se
organizeze concurs pentru avansarea în gradul imediat superior.
În cauza de față, recurenta nu
contestă că nu a susținut concursul pentru avansare ci precizează că a parcurs
un test la epuizarea perioadei de probă și nu sunt aplicabile regulile
concursului.
Testul profesional precum și
împrejurarea că timp de 9 luni după expirarea perioadei de probă recurenta a
funcționat pe post, nu pot înlocui dispoziția imperativă a legii de organizare
și promovare a concursului.
Drept urmare, în mod corect,
instanța de fond a respins acțiunea recurentei-reclamante care în lipsa
promovării concursului nu putea fi avansată în gradul profesional superior de
către intimată cu plata aferentă a drepturilor salariale.
În același sens sunt și dispozițiile
H.G. nr. 775/1998, O.U.G. nr. 24/2000 și H.G. nr. 281/1993.
Față de cele ce preced și în baza
art. 312 și art. 314 C. proc. civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul
declarat de reclamanta T.E.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta
T.E. împotriva sentinței civile nr. 3163 din 8 septembrie 2003 a Tribunalului
București, secția a VIII-a civilă conflicte de muncă și litigii de muncă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 aprilie 2004.