ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1095/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1095/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 273 din 2
octombrie 2002, Tribunalul Ialomița a respins cererea de întrerupere a
executării pedepsei formulată de condamnatul M.L., cu obligarea acestuia la
350.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a se pronunța astfel,
tribunalul a reținut că petentul a solicitat întreruperea executării pedepsei
de 10 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 667/2001, pronunțată de
Tribunalul București, întrucât situația grea a familiei sale impune prezența sa
la domiciliu.
Din analiza dovezilor existente la
dosarul cauzei instanța a reținut că starea materială și financiară grea a
familiei condamnatului este de durată și nu poate fi ameliorată prin prezența
acestuia la domiciliu pe timp de 3 luni, motiv pentru care nu poate fi
apreciată ca o împrejurare specială, de natura prevăzută de art. 453 alin. (1)
lit. c) C. proc. pen.
Împotriva sentinței a formulat apel
condamnatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât în baza
prevederilor art. 453 lit. c) C. proc. pen., el întrunește condițiile pentru a
i se întrerupe pedeapsa pe o perioadă de 3 luni, întrucât tatăl său este bolnav
de TBC, iar mama sa obține venituri foarte mici.
Prin decizia penală nr. 804 din 11
decembrie 2002, Curtea de Apel București, secția I penală, a respins, ca
nefondat, apelul declarat de condamnat, apreciind ca fiind legală și temeinică
soluția pronunțată de instanța de fond.
Împotriva deciziei, în termen legal,
a declarat recurs condamnatul M.L., solicitând, prin motivele scrise depuse la
dosar, întreruperea executării pedepsei din motive familiale.
Curtea verificând actele dosarului,
constată că recursul nu este fondat întrucât, în cauză, nu sunt întrunite
condițiile prevăzute de art. 453 lit. c), raportat la art. 455 C. proc. pen.
Față de aceste considerente, urmează
a se respinge recursul declarat de condamnat, ca nefondat, conform
dispozitivului.
Văzând și dispozițiile art. 192 C.
proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de condamnatul M.L. împotriva deciziei penale nr. 804 din 11 decembrie
2002 a Curții de Apel București, secția I penală.
Obligă recurentul la 650.000 lei
cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului
desemnat din oficiu, în sumă de 150.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului
Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 4
martie 2003.