ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3868/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3868/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de
24 aprilie 1997, reclamantul C.E. a chemat în judecată pe pârâții Banca
Națională a României și pe guvernatorul acesteia, M.I., solicitând anularea
hotărârii nr. 4 din 18 aprilie 1997 prin care a fost decăzut din calitatea de
fondator, administrator și președinte al Societății Bancare R.C.R. SA.
Acțiunea a fost respinsă de Curtea
de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr.
1326 din 18 decembrie 1997, instanța reținând în esență că reclamantul nu a
urmat procedura prealabilă prevăzută de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990,
deci nu este întrunită una din cerințele legale obligatorii, ce afectează
însuși exercițiul dreptului la acțiune.
Împotriva sentinței a declarat
recurs, reclamantul C.E., invocând necompetența instanței de contencios
administrativ în soluționarea cauzei și învederând că instanței de drept comun
îi revenea competența soluționării litigiului, actul administrativ contestat,
adoptat în temeiul Legii nr. 33/1991, privind activitatea bancară, putând fi
atacat în virtutea dispozițiilor art. 21 din Constituția României.
Examinând cauza, în raport cu
motivele invocate și având în vedere și prevederile art. 304 și 304
1
C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi
respins ca atare.
Critica privind necompetența
instanței de contencios administrativ este neîntemeiată, măsura adoptată de
Banca Națională a României constituind un act administrativ, iar pârâta având
calitatea de autoritate publică centrală potrivit Legii nr. 33/1991 și Legii
nr. 34/1991, privind Statutul Băncii Naționale a României.
Cât privește invocarea prevederilor
art. 21 din Constituție, această apărare este nefondată, prin reglementarea
unor condiții legale de sesizare a instanței nefiind interzis liberul acces la
justiție.
Prin urmare, Curtea reține că
excepția neîndeplinirii procedurii prealabile a fost corect admisă, reclamantul
nefăcând dovada sesizării autorității emitente, anterior introducerii acțiunii.
În raport cu cele expuse mai sus,
Curtea va respinge ca nefondat, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de C.E.
împotriva sentinței civile nr. 1326 din 18 decembrie 1997 a Curții de Apel
București, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 18 iunie 2004.