ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 514/2003

R O M Â N I A S-a luat în examinare recursul declarat de condamnatul R.I. împotriva deciziei penale nr.460/A din 23 iulie 2002 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. S-a prezentat recurentul inculpat R.I., aflat în stare de arest, asistat de avocat ales P.I., lipsă fiind intimata parte civilă. Procedura de citare a fost îndeplinită. Apărătorul inculpatului a solicitat admiterea recursului declarat, casarea hotărârii atacate și menținerea sentinței pronunțată de prima instanță, în ceea ce privește cuantumul sancțiunii aplicate. Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului declarat, ca nefondat, susținând că instanța de apel a făcut o corectă individualizare a pedepsei, în raport de dispozițiile art.72 și 52 din Codul penal, neimpunându-se reindividualizarea acesteia.

C U R T E A Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul București, Secția a II-a penală, prin sentința nr.360 din 18 aprilie 2002, l-a condamnat pe inculpatul R.I. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.208 alin.1 – 209 alin.1 lit.g și alin.3 lit.a din Codul penal cu aplicarea art.74 lit.a, b, c și art.76 lit.c din același cod la pedeapsa de 1 an închisoare. S-a făcut aplicarea art.71 și 64 din Codul penal. În baza art.88 Cod penal s-a dedus arestul preventiv executat de la 16.10.2001 la pronunțare și în baza art.350 Cod procedură penală a fost menținută starea de arest. A constatat că suma de 1.124.000 lei a fost achitată de inculpat părții civile SN „P”.

S-a confiscat, în baza art.118 lit.b Cod penal, o instalație artizanală. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: În după-amiaza zilei de 15.10.2001, în jurul orelor 17,30, în timp ce se deplasa prin pădurea Buriaș înspre domiciliu, inculpatul a observat la marginea drumului forestier, ieșind din pământ o bucată de furtun de aproximativ 1,5 m și cercetându-l mai de aproape, a constatat că face parte dintr-o instalație artizanală montată pe conducta petrolieră SC „P” care traversează pădurea. Inculpatul a luat hotărârea să sustragă benzină și pentru aceasta a mers acasă a luat două bidoane din plastic de câte 20 litri și cu bicicleta s-a întors în pădure în jurul orei 18,30.

A deschis robinetul și a umplut cele două bidoane, apoi a închis robinetul, a aruncat furtunul și a plecat cu bidoanele agățate de ghidonul bicicletei înspre casă. După ce a străbătut o distanță de circa 800 metri s-a întâlnit cu o echipă de intervenție a jandarmeriei care l-a reținut și condus la Postul de Poliție Periș. Inculpatul audiat a recunoscut fapta și a reparat prejudiciul. Împotriva sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul. Prin apelul parchetului sentința a fost criticată pentru netemeinicie sub aspectul individualizării pedepsei. S-a cerut înlăturarea circumstanțelor atenuante și aplicarea unei pedepse între minimul și maximul special prevăzut pentru infracțiunea de furt calificat de produse petroliere.

Inculpatul și-a retras apelul la data de 23.07.2002. Prin decizia nr.460/A din 23 iulie 2002, pronunțată de Secția a II-a penală de la Curtea de Apel București, apelul a fost admis, sentința desființată în parte și pedeapsa majorată la 3 ani închisoare, menținând circumstanțele atenuante judiciare reținute de prima instanță. În termen legal, prin memoriul trimis din penitenciar, inculpatul a declarat recurs prin care solicită casarea deciziei și menținerea sentinței tribunalului. A susținut că pedeapsa aplicată de instanța de apel este exagerat de aspră. Examinând hotărârea atacată în raport cu motivul de recurs invocat, Curtea constată, în baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, recursul fondat, urmând a fi admis.

Este fără îndoială că instanța de fond cât și cea de apel au reținut în mod corect, în favoarea inculpatului, circumstanțe atenuante, iar prima instanță a redus pedeapsa sub minimul special de 4 ani închisoare la 1 an închisoare. Admițând apelul parchetului cu motivarea că tribunalul nu a avut în vedere gradul de pericol social ridicat al faptei comise de inculpat – sustragerea de benzină dintr-o conductă prin folosirea unei instalații artizanale, modalitatea de comitere a faptei creând pericolul unor incendii, explozii și poluarea mediului și că la domiciliul inculpatului a fost găsit un bidon de plastic gol ce mirosea a benzină, curtea de apel a majorat pedeapsa adăugând 2 ani de închisoare.

Pedeapsa este exagerată și nu are în vedere că nu inculpatul a confecționat și montat instalația, el găsind întâmplător capătul furtunului ascuns în frunzele de la marginea drumului. Sub acest aspect, nu se poate avea în vedere pericolul pe care l-ar prezenta „modalitatea” de a sustrage. Inculpatul pur și simplu a găsit un furtun și un robinet montat la o conductă, a mers acasă, a luat două bidoane și a revenit la locul faptei, a deschis robinetul, le-a umplut, după care a închis robinetul și a aruncat furtunul. Este de reținut că prin fapta sa inculpatul a produs un prejudiciu de numai 650.000 lei, care a fost recuperat. În aceste condiții, așa cum de altfel a motivat și instanța de apel că nu pot fi ignorate circumstanțele personale – încadrat în muncă lăcătuș, nu are antecedente penale, este tatăl a doi copii minori, majorarea pedepsei la 3 ani închisoare nu este justificată și se impune reducerea ei.

Pentru considerentele arătate, având în vedere că în cauză nu se identifică existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, Secția penală a Curții Supreme de Justiție, în baza art.385 15 pct.2 lit.d din Codul de procedură penală, va admite recursul declarat de inculpatul R.I., va casa decizia cu privire la individualizarea pedepsei care urmează a fi redusă de la 3 ani la 1 an și 4 luni închisoare. În baza art.385 17 alin.4 raportat la art.383 alin.2 Cod procedură penală, se va deduce din pedeapsa astfel redusă, arestarea preventivă de la 16 octombrie 2001 la 4 februarie 2003.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Admite recursul declarat de inculpatul R.I., împotriva deciziei penale nr.460/A din 23 iulie 2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Casează decizia penală atacată, precum și sentința penală nr.360 din 18 aprilie 2002 a Tribunalului București, Secția a II-a penală, cu privire la individualizarea pedepsei. Reduce pedeapsa aplicată inculpatul de la 3 ani închisoare la 1 an și 4 luni închisoare. Deduce din pedeapsă arestarea preventivă de la 16 octombrie 2001 la 4 februarie 2003. Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate. Pronunțată în ședință publică, azi 4 februarie 2003.