ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 448/2003

R O M Â N I A S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul S.A. împotriva deciziei nr.328 din 12 iunie 2002 a Curții de Apel București, Secția a I penală. Recurentul a fost prezent, în stare de arest, asistat de apărătorul din oficiu, avocat B.G. A lipsit partea vătămată G.S. Procedura de citare a fost îndeplinită. Apărătorul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și reducerea pedepsei. Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului. În ultimul cuvânt, recurentul a fost de acord cu susținerile apărătorului său. C U R T E A Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr.182/5.03.2002, Tribunalul București – Secția I Penală, în baza art.211 alin.2 lit.e Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, a condamnat pe inculpatul S.A., la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

În baza art.83 Cod penal a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr.1364/28.11.2000 a Judecătoriei Sector 3, pe care a adăugat-o la prezenta pedeapsă, inculpatul urmând să execute, în final, 6 ani închisoare, cu aplicarea art.71-64 Cod penal. În temeiul art.88 Cod penal s-a dedus prevenția inculpatului de la 23.07.2000 la 03.11.2000 și de la 12.10.2001 la zi, iar în baza art.350 Cod procedură penală a menținut starea de arest. S-a luat act că prejudiciul a fost acoperit prin restituire. În baza art.191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la 1.400.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care 250.000 lei – onorariu avocat oficiu.

S-a reținut, în fapt, urmare probelor administrate, că, la data de 11.10.2001, în jurul orelor 16,00, inculpatul a sustras, din Farmacia „S”, 3 cutii de gumă de mestecat în valoare de 475.000 lei și, pentru a-și asigura scăparea, a proferat amenințări la adresa părții vătămate G.S. spunându-i că o va lovi cu un cuțit dacă anunță poliția. Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia nr.328 din 12 iunie 2002 a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat. Împotriva ultimei hotărâri, S.A. a declarat recurs solicitând casarea acesteia și, după rejudecare, reducerea pedepsei, pe care o consideră prea severă. Recursul declarat este nefondat. Pedeapsa aplicată inculpatului, care reprezintă minimul special prevăzut de lege, a fost corect individualizată în considerarea prejudiciului modic produs urmare săvârșirii infracțiunii de tâlhărie.

Având în vedere însă modul de comitere al faptei, perseverența infracțională de care a dat dovadă inculpatul – recidivist – nu se pot reține în favoarea acestuia circumstanțe atenuante cu efect asupra reducerii pedepsei. Astfel fiind, în conformitate cu dispozițiile art.385 15 pct.1 lit.b, Cod procedură penală, recursul declarat urmează să fie respins, ca nefondat, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare. Se va deduce, din pedeapsa aplicată inculpatului, durata arestării preventive.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge recursul declarat de inculpatul S.A. împotriva deciziei nr.328 din 12 iunie 2002 a Curții de Apel București, Secția I penală, ca nefondat. Compută din pedeapsa aplicată inculpatului perioada arestării preventive de la 23 iulie 2000 – 3 noiembrie 2000 și de la 11 octombrie 2001 la zi. Obligă pe recurent să plătească statului 1.100.000 lei cheltuieli judiciare în care se include și onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 300.000 lei ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică,azi 30 ianuarie 2003.