ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 627/2004

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 285 din 7

octombrie 2003, Tribunalul Tulcea, în temeiul art. 176 lit. a) și b) C. pen.,

cu aplicarea art. 37 lit. a) din același cod, a condamnat pe inculpatul G.E. la

o pedeapsă de 23 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de

art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen.

În temeiul art. 83 din același cod,

a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare,

aplicată prin sentința penală nr. 34/2001 a Judecătoriei Măcin pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 192 alin. (2) C. pen. și a dispus

executarea acesteia alăturat pedepsei stabilită prin prezenta, urmând ca

inculpatul G.E. să execute în final 25 ani închisoare și 8 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen.

A interzis inculpatului drepturile

prevăzute de art. 64 C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

În temeiul art. 350 C. proc. pen., a

dispus prelungirea arestării preventive luată față de inculpatul G.E. pe o

durată de 30 zile, începând cu 16 octombrie 2003 și până la 14 noiembrie 2003

inclusiv.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a),

raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul

N.N., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 262 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 334 C. proc. pen., a

schimbat încadrarea juridică a faptei săvârșite de inculpatul N.N. din

infracțiunea prevăzută de art. 26 – art. 176 lit. a) C. pen., în infracțiunea

prevăzută de art. 175 lit. c) – art. 176 lit. a) C. pen.

În temeiul art. 175 lit. c) – art.

176 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul N.N. la o pedeapsă de 20 ani

închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b),

d) și e) C. pen.

A interzis inculpatului drepturile

prevăzute de art. 64 C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 din același cod.

În temeiul art. 350 C. proc. pen., a

dispus prelungirea arestării preventive luată față de inculpatul N.N. pe o

durată de 30 zile, începând cu 23 octombrie și până la 21 noiembrie 2003

inclusiv.

În temeiul art. 88 C. pen., a dedus

din pedepsele aplicate inculpaților durate arestării, de la 4 iulie 2002 până

la rămânerea definitivă pentru inculpatul G.E. și de la 4 decembrie 2002 până

la rămânerea definitivă pentru inculpatul N.N.

În temeiul art. 998 C. civ.,

coroborat cu art. 14 și art. 17 alin. (4) C. proc. pen., a obligat inculpații

G.E. și N.N. la plata în solidar a sumei de 400.000 lei lunar, pentru fiecare

parte civilă, respectiv N.N., N.A.M. și N.I., începând cu data rămânerii

definitive a hotărârii și până la împlinirea vârstei majoratului de către

fiecare minor.

Pentru a pronunța această hotărâre,

prima instanță a reținut în fapt următoarele: în noaptea de 3 iulie 2002, după

ce anterior consumaseră băuturi alcoolice, inculpatul G.E. a aplicat multiple

lovituri cu un picior de scaun și o bâtă victimei N.T.E., iar inculpatul N.N. a

lovit-o cu pumnii și a sărit cu picioarele pe abdomenul aceleiași victime,

soția sa, cauzându-i leziuni care au condus la deces.

În aceeași împrejurare, inculpatul

G.E. a aplicat mari lovituri, prin acte de executare întreprinse în 2 etape,

victimei D.D., până ce acesta a sucombat.

Situația de fapt și vinovăția

inculpaților au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în

cauză, respectiv: declarațiile inculpaților, reținute în parte, date atât în

faza de urmărire penală, cât și în fața instanței, rapoartele medico-legale,

declarația martorului I.I, martor care a fost prezent în aproape toate

momentele importante care definesc faptele săvârșite, procesul verbal de

cercetare la fața locului, raportul de constatare tehnico-științifică

criminalistică (dactiloscopică).

Împotriva acestei hotărâri au

declarat apel inculpații N.N. motivând în principal, că nu a participat la

comiterea faptei, iar, în subsidiar, că pedeapsa este prea mare și G.E., care a

solicitat reducerea pedepsei.

Prin decizia penală nr. 367/ P din

14 noiembrie 2003, Curtea de Apel Constanța a respins, ca nefondate, apelurile

declarate de inculpați, considerând că pe baza probelor administrate, prima

instanță a stabilit, în mod corect situația de fapt, încadrarea juridică a

faptelor, iar pedepsele aplicate au fost corect individualizate.

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs inculpații G.E. și N.N., pentru cazurile de casare prevăzute de

art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., solicitând redozarea pedepselor

aplicate.

Recursurile sunt nefondate.

Verificând decizia atacată, atât sub

aspectul invocat de inculpați, cât și din oficiu, în temeiul art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., se constată că la stabilirea și menținerea pedepselor,

instanțele au luat în considerare în mod corect criteriile generale de

individualizate și proporționalizare prevăzute de dispozițiile cuprinse în art.

72 C. proc. pen., împrejurările comiterii faptelor, lovirea repetată a

victimelor, în participație, profitând de imposibilitatea fizică a acestora de

a se apăra, supunerea lor la mari suferințe și cruzimi până la deces,

rezultatul produs, suprimarea fără drept a 2 vieți omenești; lăsarea a 3 minore

fără mamă aspecte care evidențiază un pericol social deosebit al faptelor,

astfel încât pedepsele aplicate fiind judicios individualizate nu se impune

redozarea acestora.

În consecință, secția penală a

Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza art. 385

15

alin. (1)

lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondate recursurile declarate de

inculpații G.E. și N.N., va deduce din pedepsele de executat, timpul arestării

preventive de la 4 iulie 2002 la 3 februarie 2004 pentru inculpatul G.E. și de

la 4 decembrie 2002 la 3 februarie 2004 pentru inculpatul N.N. și îi va obliga pe

recurenți la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații G.E. și N.N. împotriva deciziei penale nr. 367/ P din

14 noiembrie 2003 a Curții de Apel Constanța.

Deduce din pedepsele aplicate

inculpaților, timpul arestării preventive de la 4 iulie 2002 la 3 februarie

2004 pentru G.E. și de la 4 decembrie 2002 la 3 februarie 2004 pentru N.N.

Obligă pe recurenți să plătească

statului suma de câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de câte

400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 3

februarie 2004.