ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 600/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 653 din 16

iulie 2002, ce a fost pronunțată în dosarul nr. 3092/2002, al Tribunalului

București, secția I penală, a fost respinsă ca nefondată, cererea de

întrerupere a executării pedepsei introdusă de condamnatul R.I.

A reținut instanța de fond că motivele familiale invocate

de condamnat nu justifică întreruperea executării pedepsei de 9 ani închisoare,

în cursul executării căreia se află.

Împotriva acestei soluții a declarat

apel condamnatul, în termenul prevăzut de lege, pentru nelegalitate și

netemeinicie, susținând că situația sa familială dificilă justifică

întreruperea executării pedepsei, fiind vorba de mama sa, văduvă și suferindă,

ce are nevoie de ajutor.

Prin decizia penală nr. 681 din 30

octombrie 2002, Curtea de Apel București a respins ca nefondat, apelul,

reținând următoarele:

Ancheta socială efectuată în cauză a

pus în evidență că mama condamnatului este recăsătorită din anul 1990 și că

soțul acesteia, încadrat în muncă, realizează venituri.

S-a mai relevat că mama

condamnatului nu are probleme de sănătate, că locuiește în condiții

corespunzătoare și că are o viață normală de familie alături de soțul ei.

S-a conchis că cele invocate de

condamnat în cererea de întrerupere a executării pedepsei, nu au nici un temei

de fapt, sub aspectele ținând de situația socială și medicală a mamei sale.

Cât privește faptul că soții P.

(tatăl vitreg al inculpatului și mama acestuia) sunt datornici cu o sumă

considerabilă pentru neplata chiriei și a întreținerii la locuința lor, s-a

apreciat că aceasta este o problemă ce nu-i aparține condamnatului și pe care

acesta nu ar putea să o rezolve în timpul unei eventuale întreruperi de 3 luni

a executării pedepsei.

Împotriva acestei decizii a formulat

recurs, condamnatul R.I. care a reiterat motivele susținute la instanța de fond

și recurs, legată de situația familială.

Curtea, examinând cauza în raport cu

motivele invocate, cât și din oficiu, constată că recursul este nefondat,

întrucât, astfel cum corect au apreciat instanțele, situația familială a

condamnatului nu justifică întreruperea executării pedepsei, din ancheta

socială efectuată nerezultând împrejurări speciale care ar avea consecințe

grave pentru condamnat sau familie, în sensul dispozițiilor art. 453 lit. c) C.

proc. pen.

În consecință, recursul este

nefondat, urmând a fi respins ca atare, potrivit dispozițiilor art. 385

15

pct. 11 lit. b) C. proc. pen., cu obligarea condamnatului la cheltuieli

judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de condamnatul R.I., împotriva deciziei penale nr. 681 din 30

octombrie 2002, a Curții de Apel București, secția a II-a penală, ca nefondat.

Obligă pe recurent să plătească

statului, 550.000 lei, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul

pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 6

februarie 2003.