ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4144/2003

Asupra recursului de față;

Din actele și lucrările dosarului,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 265 din 18

decembrie 2001, Tribunalul Harghita a dispus condamnarea inculpatului O.A. la

pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea exercitării

drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și c) C. pen., pentru infracțiunea

prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin. (1) și (2) C. pen.,

art. 175 lit. c) și alin. ultim C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen.

S-a făcut și aplicarea art. 71 și

art. 64 C. pen.

Potrivit art. 118 lit. b) C. pen.,

s-a dispus confiscarea specială a corpurilor delicte menționate în adresa

190164.

S-a constatat că, partea vătămată

O.Ș. nu s-a constituit parte civilă.

Inculpatul a fost obligat să

plătească părții civile Spitalul Județean Miercurea Ciuc suma de 3.240.000 lei

despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli de spitalizare a părții vătămate

O.Ș.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța de fond, pe baza probelor administrate, a reținut următoarea situație

de fapt:

Inculpatul și partea vătămată

locuiau împreună, fiind tată și fiu, dar relațiile erau tensionate datorită

consumului frecvent de alcool al fiului, care în aceste situații manifesta un

comportament agresiv.

În ziua de 29 martie 2001, când cei

doi construiau un horn la casă, partea vătămată a solicitat inculpatului, care

era pensionar, să-i dea bani pentru a cumpăra băuturi alcoolice.

Cum inculpatul a refuzat, partea

vătămată l-a lovit cu palma peste față și când se pregătea să-l lovească din

nou, inculpatul, cu cuțitul pe care-l avea în mână, deoarece tăia pâinea la

masă, l-a lovit puternic în zona toracică stângă.

Realizând gravitatea leziunilor

produse, inculpatul a rugat o vecină să cheme salvarea.

Partea vătămată a fost spitalizată

suferind leziuni traumatice la hemitoracele stâng, ce au necesitat pentru

vindecare 25-30 zile de îngrijiri medicale, aceste leziuni punându-i viața în

pericol.

În termen legal, împotriva acestei

hotărâri a declarat apel inculpatul care în principal a solicitat achitarea,

susținând că s-a aflat în legitimă apărare, iar în subsidiar reducerea

pedepsei.

Prin decizia penală nr. 84 din 15

mai 2002, Curtea de Apel Tg. Mureș a admis apelul promovat de inculpatul O.A.,

a desființat în parte hotărârea și a redus pedeapsa aplicată inculpatului de la

3 ani și 6 luni închisoare, la 2 ani și 6 luni închisoare și un an interzicerea

exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Instanța de apel a constatat că

inculpatul trebuie să beneficieze de o atenuare a regimului sancționator,

deoarece are o vârstă respectabilă, suferă de afecțiuni cronice severe, iar pe

de altă parte, imediat după comiterea faptei a manifestat o atitudine sinceră

și de regret, de colaborare cu organele judiciare.

S-a mai reținut că, există o vădită

disproporție între actul de provocare al părții vătămate și riposta

inculpatului, așa încât, nu sunt întrunite elementele legitimei apărări.

Împotriva ultimei hotărâri a

declarat, în termen legal, recurs inculpatul O.A.

Recurentul inculpat nu și-a motivat

în scris recursul declarat și la termenul de soluționare, deși legal citat, nu

s-a prezentat.

Prin apărător, s-a verificat soluția

în esență, pentru nereținerea dispozițiilor art. 44 C. pen., în favoarea

inculpatului și în consecință, achitarea pe acest temei legal;

- în subsidiar, s-a solicitat

reducerea pedepsei până la limita permisă de lege.

Examinând hotărârea atacată în

raport de aceste susțineri, cât și de probele administrate, se constată că

aceste critici se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 385

9

alin. (1) pct. 17

1

și pct. 14 C. proc. pen., dar recursul este

nefondat.

Într-adevăr prin hotărârea atacată

s-a făcut o corectă aplicare a legii atât în ce privește constatarea existenței

caracterului penal al faptei dedusă judecății, cât și în ce privește pedeapsa

aplicată.

Legitima apărare, implică ideea de

reacție necesară contra unui atac material, direct, imediat și injust, reacție

care, în înțelesul legii penale, trebuie să se afle într-un raport de

proporționalitate aproximativă cu pericolul creat făptuitorului de agresiunea

atacatorului.

Ori, în speță, inculpatul nu s-a

aflat în fața unui atac imediat care îi periclita viața, atâta timp cât, partea

vătămată nu era înarmată și l-a lovit doar cu palma peste față. Chiar dacă,

inculpatul a acționat, lovind cu cuțitul, în momentul când partea vătămată se

pregătea din nou să-l lovească, dar, lovirea se petrecea în aceleași condiții.

Această agresiune, desigur a putut

produce o puternică tulburare inculpatului sub imperiul căreia și-a lovit fiul

cu cuțitul, dar, în nici un caz, nu poate fi apreciată ca un rezultat al

depășirii, din cauza tulburării sau temerii, a unei apărări proporționale cu

gravitatea pericolului și cu împrejurările în care s-a produs atacul.

În consecință, inculpatul nu s-a

aflat în nici una din situațiile prevăzute în art. 44 C. pen., el a acționat în

condițiile stării de provocare, așa cum corect, au reținut instanțele.

Nefondată este și critica vizând

reducerea pedepsei.

Potrivit art. 76 alin. (2) C. pen.,

în cazul anumitor infracțiuni printre care și al infracțiunii de omor, dacă se

constată că există circumstanțe atenuante pedeapsa închisorii poate fi redusă

cel mult până la o treime din minimum special.

Cum instanța de apel a redus

pedeapsa aplicată inculpatului la 2 ani și 6 luni (respectiv 1/3 din minimul

special de 7 ani și 6 luni închisoare) cuantumul acesteia nu mai poate fi redus

sub această limită legală prevăzută de lege.

Așa fiind, potrivit art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de inculpat se va respinge, ca

nefondat.

În temeiul art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare

către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul O.A. împotriva deciziei penale nr.

84/ A din 15 mai 2002 a Curții de Apel Tg. Mureș.

Obligă pe inculpat la plata sumei de

1.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 1

octombrie 2003.