ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5494/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Mehedinți, prin sentința penală nr. 378 din 17 decembrie 2003, a condamnat pe inculpatul A.E. la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 – art. 175 lit. c), cu aplicarea art. 74 C. pen. (prin schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 – art. 175 lit. c) și i), cu aplicarea art. 75 lit. b) C. pen. Instanța a menținut starea de arest a inculpatului și a dedus din pedeapsă timpul reținerii și al arestării preventive de la 4 martie 2003 la zi, a luat act că partea vătămată A.M.

nu s-a constituit parte civilă și a obligat inculpatul la 3.000.000 lei, cheltuieli judiciare către stat. Hotărând astfel, instanța a reținut, în fapt, că, în ziua de 25 decembrie 2000, inculpatul se afla cu întreaga familie în domiciliul lor pentru a sărbători împreună Crăciunul, începând încă de dimineață să consume băuturi alcoolice. La un moment dat, între inculpat și fiul său M., partea vătămată, s-au purtat discuții aprinse, generate de faptul că inculpatul nu voia să-i dea fiului său, jumătate din oile pe care le avea. În jurul orei 16,30, conflictul a degenerat prin lovirea părții vătămate de două ori, cu un cuțit pe care inculpatul îl purta la chimir. Potrivit concluziilor Raportului medico-legal nr. 202 din 28 februarie 2003, întocmit de Serviciul de Medicină Legală al județului Mehedinți, partea vătămată A.M.

a prezentat leziuni traumatice (hemopneumotorax stg.; hemotorax coagulat post plagă înjunghiată penetrantă hemitorace stâng) care s-au putut produce prin lovire cu un corp tăietor-înțepător, ce au necesitat pentru vindecare 30-35 zile de îngrijiri medicale de la data producerii, respectiv, 25 decembrie 2000, și au pus în primejdie viața. Împotriva sentinței au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, care a considerat hotărârea netemeinică, prin reținerea nejustificată în favoarea inculpatului a unor circumstanțe atenuante ce trebuie înlăturate și aplicarea unei pedepse corespunzătoare, și inculpatul, care a solicitat achitarea, întrucât nu el a săvârșit infracțiunea de tentativă de omor împotriva fiului său, impunându-se, în principal, achitarea, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc.

pen., iar, în subsidiar, reducerea pedepsei până la limita minimă prevăzută de lege, deoarece este în vârstă, nu are antecedente penale, iar incidentul s-a petrecut datorită consumului excesiv de băuturi alcoolice, într-o zi de mare sărbătoare, Crăciunul. Secția penală a Curții de Apel Craiova, prin decizia nr. 210 din 29 aprilie 2004, a respins, ca nefondat, apelul declarat de parchet și ca tardiv, cel declarat de către inculpat. Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, cu invocarea acelorași motive care au făcut și obiectul cererii de apel. Examinând recursul în raport de cazurile de recurs invocate, precum și cu cele care se iau în considerare din oficiu, astfel cum prevăd dispozițiile cuprinse în art. 385 9 alin. (3) C. proc.

pen., Înalta Curte constată, în baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, recursul nefondat, urmând a fi respins. În acest sens, potrivit dispozițiilor cuprinse în art. 385 6 alin. (2) C. proc. pen., instanța de recurs examinează cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute în art. 385 9 din același cod. Așa fiind, în raport și cu prevederile art. 363, referitoare la termenul de declarare a apelului, și ale art. 385 1 alin. final, Înalta Curte urmează a verifica dacă instanța de control judiciar, respingând ca tardiv apelul declarat de inculpat „a făcut o greșită aplicare a legii”, caz de recurs prevăzut în art. 385 9 alin. (1) pct. 17 1 teza a doua. Revenind la cauză, se constată că, la data de 22 decembrie 2003, i s-a comunicat inculpatului la Penitenciarul din Tr.

Severin, copie de pe sentința penală nr. 378 din 17 decembrie 2003, iar pe dovadă se menționează că acesta „a renunțat să mai declare apel”. Ulterior, printr-o cerere adresată instanței la 14 ianuarie 2004, inculpatul declară recurs împotriva sentinței (apreciat de către instanță ca apel). Termenul de 10 zile de declarare a apelului a început să curgă pentru inculpat de la data de 22 decembrie 2003, când i s-a comunicat dispozitivul de pe sentință, și a expirat la data de 5 ianuarie 2004 (cu luarea în considerare a faptului că deși a expirat la 2 ianuarie, această zi a fost declarată sărbătoare legală, astfel că termenul s-a prelungit până la imediata zi lucrătoare). Totodată, revenirea inculpatului asupra renunțării la apel, se putea face conform art. 368 alin. (2) C. proc.

pen. „înăuntrul termenului pentru declararea apelului”, deci până la 5 ianuarie 2004. În concluzie, Curtea de Apel Craiova respingând „apelul declarat de inculpat la 14 ianuarie 2004 ca tardiv nu a făcut o greșită aplicare a legii, cu atât mai mult cu cât sentința era deja definitivă, încă de la data expirării termenului de apel, când nu s-a declarat apel în termen, astfel cum prevăd dispozițiile art. 416 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. În consecință, secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul declarat de inculpatul A.E. ca nefondat și îl va obliga pe recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.E. împotriva deciziei penale nr. 210 din 29 aprilie 2004 a Curții de Apel Craiova. Obligă pe recurent la plata sumei de 1.800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, sumele de câte 400.000 lei, reprezentând onorariile de avocat pentru apărarea din oficiu a inculpatului A.E. și a părții vătămate A.M., ambii aflați în stare de arest, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 26 octombrie 2004.