ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1215/2003
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1215/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a luat în
examinare recursul declarat de pârâta S.C. „S.” S.A. împotriva deciziei nr.258
din 13 iunie 2002 a Curții de Apel București – secția a IV-a civilă.
La apelul
nominal se prezintă recurenta-pârâtă prin consilier juridic I.M.V., intimatul-reclamant
O.V.personal și intimatul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice
reprezentat de consilier juridic E.B..
Procedura
completă.
Curtea pune în
discuție admisibilitatea recursului având în vedere că prin decizia recurată instanța
de apel a anulat sentința tribunalului, reținând cauza pentru rejudecare pe
fond.
Consilier
juridic I.M.V. lasă la aprecierea instanței cu privire la hotărârea ce se va
pronunța.
Intimatul-reclamant
O.V.și consilier juridic E.B. solicită respingerea recursului ca inadmisibil.
C U R T E A
Asupra
recursului de față:
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul
O.V.a chemat în judecată pe pârâții Statul Român reprezentat prin Ministerul
Finanțelor Publice și Societatea Comercială S. S.A. București, aceasta din urmă
în calitate de „deținătoare” în sensul Legii nr.10/2001, solicitând ca, prin
hotărârea ce se va pronunța:
- să se
constate inexistența dreptului de proprietate al statului asupra SPIC SAR, din
str.Ziduri între Vii nr.11-17, sectorul 2 București;
- să se dispună
anularea deciziei Consiliului de Administrație al S.C. S. S.A. din 28 mai 2001,
prin care s-a respins cererea reclamantului de restituire în echivalent a
66,66% din Imobilul Fabrica Fenolit, aflat în deținerea pârâtei;
- să fie
obligată pârâta deținătoare să restituie reclamantului imobilul - 19.881,345
m.p. teren cu construcții, în echivalent, prin compensarea cu bunuri mobile -
acțiuni la valoarea cotei de 66,66% din valoarea imobilului și servicii,
respectiv reevaluarea patrimoniului S.C.”S”. S.A. și recalcularea cotelor
celorlalți acționari;
- să se dispună
ca, până la emiterea pe numele reclamantului a acțiunilor cuvenite, hotărârea
ce se va pronunța să constituie titlu de proprietate asupra acestor acțiuni.
Tribunalul
București, Secția a III-a civilă, prin sentința nr.1200 din 30 octombrie 2001,
a respins acțiunea ca inadmisibilă, reținând, în esență, că reclamantul trebuia
să adreseze notificarea instituției implicate în privatizare, respectiv
succesorului fostului F.P.S. – APAPS, întrucât societatea comercială pârâtă s-a
privatizat prin contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr.136/7.04.1999.
Investită cu
soluționarea apelului declarat de reclamant, Curtea de Apel București, Secția a
IV-a civilă, l-a admis, prin decizia nr.258 din 13 iunie 2002, a anulat
sentința și a reținut cauza pentru rejudecare.
Pentru a hotărî
astfel, instanța de control judiciar a reținut că prima instanță a omis să se
pronunțe asupra primului capăt de cerere al acțiunii, vizând inexistența
titlului statului asupra imobilului în litigiu și că, neobservând similitudinea
situațiilor reglementate de art.27-32 din Legea nr.10/2001, a denaturat
obiectul cererii reclamantului care a invocat dispozițiile art.20-24 din lege.
Împotriva
deciziei instanței de apel a declarat recurs pârâta S. C.” S.” S.A. București
invocând motivele de casare prevăzute de art.304 pct.7 și pct.9 C.proc.civ., în
dezvoltarea cărora susține că hotărârea atacată nu este motivată și că au fost
aplicate greșit dispozițiile Legii nr.10/2001.
Se
cere casarea deciziei recurate și menținerea sentinței.
Recursul
va fi admis pentru motivul de ordine publică invocat
Din oficiu în condițiile art.306 (2)
C.proc.civ., conform practicalei prezentei.
Potrivit
art.297 alin.1 C.proc.civ., în redactarea anterioară modificării acestuia prin
O.U.G.nr.138/2000, în cazul în care prima instanță a rezolvat procesul fără a
intra în cercetarea fondului, instanța de apel desființa hotărârea atacată și
trimitea cauza spre rejudecare primei instanțe.
După
modificarea textului citat prin O.U.G.nr.138/2000, art.297 alin.1 din codul de
procedură civilă prevede că, în cazul în care prima instanță a respins sau
anulat cererea de chemare în judecată fără a intra în cercetarea fondului și
instanța de apel, găsind apelul întemeiat, a anulat hotărârea apelată, va avoca
fondul și va judeca procesul pronunțând o hotărâre definitivă.
Rațiunea
modificării prevederilor art.297 alin.1 C.proc.civ. a fost aceea de a se
asigura judecarea cauzelor cu celeritate, fără ca părțile să fie private de un
grad de jurisdicție dat fiind caracterul devolutiv al căii de atac a apelului.
Evocarea
fondului și judecarea procesului se realizează în înțelesul devolutiv specific
apelului, cale ordinară de atac, și atât timp cât judecata nu a fost
finalizată, printr-o hotărâre definitivă, calea de atac a recursului nu poate
fi exercitată.
În atare
situație, decizia prin care a fost anulată hotărârea apelată și a fost reținută
cauza de către instanța de apel pentru judecarea acesteia în fond are
caracterul unei hotărâri parțiale, care nu este susceptibilă de a fi atacată
separat cu recurs, ci doar odată cu hotărârea prin care se finalizează judecata
în apel și care are caracter definitiv.
În considerarea
celor ce preced, recursul declarat în cauză va fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul
declarat de pârâta S.C. „S.” S.A. împotriva deciziei nr.258 din 13 iunie 2002 a
Curții de Apel București – secția a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 26 martie 2003.