ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.03.2003

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1889/2003

HOTĂRÂRE
27.03.2003
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1889/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

S-a luat în examinare recursul declarat de

reclamanta SC  „A. C.” SRL Petroșani împotriva deciziei nr.138/A din 23

februarie 2001 a Curții de Apel Alba Iulia.

La apelul nominal se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a referit de către magistratul asistent că

recursul este legal  timbrat și motivat , recurenta solicitând  judecarea în

lipsă conform art.242 pct.2 Cod procedură civilă, după care, Curtea constată

pricina în  stare de judecată și o reține  în fond spre soluționare.

C U

Asupra recursului de față constată:

Prin sentința civilă nr.887 din 6 septembrie

2000 pronunțată de Tribunalul Hunedoara s-a respins acțiunea formulată de

reclamanta SC „ A.”  Carpați SRL  Petroșani împotriva pârâtei „ R.” SA

Petroșani privind desființarea contractului de locație de gestiune.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a

reținut că durata contractului nu a expirat, iar pârâta nu a fost de acord cu

desființarea .

Sentința a fost menținută de Curtea de Apel

care a respins apelul declarat de reclamantă.

Împotriva deciziei nr.138/A/2001  pronunțată

de Curtea de Apel Alba  Iulia reclamanta  SC „A.”  Carpați a declarat recurs,

criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, întrucât deși prin  actul

adițional s-a renunțat la o serie de obligații că a achitat pârâtei fondul de

marfă preluat, inclusiv dobânda, iar mijloacele fixe s -au amortizat integral,

contractul fiind fără obiect ambele instanțe greșit au menținut acest contract.

Examinând legalitatea și  temeinicia deciziei

recurate în raport  de criticile formulate se constată că  recursul declarat

este nefondat.

Din actele și lucrările dosarului rezultă:

Contractul de locație  a gestiunii nr.957 din

3 mai 1993 având ca  obiect gestiunea alimentariei, situată în Petroșani pe

termen de 10 ani cu posibilitatea de prelungire  prin acordul părților.

Cum în cauză  pârâta intimată nu a fost de

acord cu desființarea contractului corect instanțele au respins acțiunea  pe

acest aspect.

Faptul că spațiul comercial este proprietatea

reclamantului recurent și acesta a achitat pârâtei mijloacele circulante plus

dobânda, iar mijloacele fixe sunt  amortizate, aceasta este o problemă de

executare și desocotire între  cele două părți. Intimata pârâtă deține spațiu

în baza contractului de închiriere nr.15.050 din 10 noiembrie1995 care nu a

fost reziliat.

Astfel fiind recursul declarat nefiind fondat

a fost  respins, conform art.312 pct.1 Cod procedură civilă, hotărârile

pronunțate fiind  legale și temeinice.

Respinge, ca nefondat recursul formulat

de reclamanta  SC  „A. C.”  SRL  Petroșani împotriva deciziei nr.138/A din 23

februarie 2001 a Curții de Apel Alba Iulia.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27

martie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-12-16
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7170/2004
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Petroșani la 1 august 2002, reclamanta C.N.H. SA Petroșani a chemat în judecată pe pârâții E.M. Lupeni, S.T., I.
ÎCCJ 2006-01-24
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 224/2006
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamanta SC G. SA a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 1.449.250.000 lei, creanță pe care a dobândit-o prin contract
ÎCCJ 2004-12-16
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7171/2004
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea civilă din 1 august 2002 înregistrată la Judecătoria Petroșani, reclamanta C.N.H. SA Petroșani a chemat în judecată pe pârâții E.M. Lupeni,
ÎCCJ 2001-06-29
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1056/2003
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 355, pronunțată la 13 martie 2001, în dosarul nr. 5300/2000, Tribunalul Sibiu a admis acțiunea formulată și precizată de reclaman
ÎCCJ 2004-04-07
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2805/2004
legale, încă din anul 1998. Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat, cu o motivare similară celei a instanței de fond, prin decizia civilă nr. 220 din 7 martie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia. Îm
Sursă