ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 699/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 64 din 16 ianuarie 2000

pronunțată de Tribunalul Prahova, secția comercială și de contencios

administrativ, a fost respinsă excepția de necompetență teritorială invocată de

pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. MARFĂ, sucursala Iași. De asemenea a fost respinsă

acțiunea formulată de reclamanta S.N.P. P. S.A., sucursala P. Neamț, cu sediul

în Piatra Neamț Județ Neamț, împotriva pârâtelor S.N.T.F.M. C.F.R. MARFĂ S.A.,

sucursala Iași, cu sediul în Iași Județul Iași, S.N.P. P. S.A.,. sucursala P.T.

cu sediul în Ploiești, Județul Prahova, și S.N.P. P. S.A., sucursala A. S.A. cu

sediul în Pitești Județ Argeș ca neîntemeiată în privința S.N.T.F.M. C.F.R. MARFĂ

Iași și ca inadmisibilă referitor la pârâtele S.N.P. P. S.A. București,

sucursala A. PITEȘTI și S.N.P. P. S.A. BUCUREȘTI, sucursala P.T. S.A. PLOIEȘTI.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a

reținut că din procesul verbal de constatare nr. 44 din 12 mai 2000 rezultă că

vagonul a ajuns la destinație fără scurgeri de benzină din conținut, ventilul

central a asigurat o etanșeitate perfectă a mărfii, nefiind posibilă

sustragerea mărfii pe la vanele de descărcare, astfel că pârâta S.N.T.F.M.

C.F.R. MARFĂ S.A., sucursala Iași, este exonerată de răspundere, nefiind în

culpă pentru cantitatea de benzină lipsă.

Referitor la cele două pârâte sucursale ale S.N.P.

P. S.A. BUCUREȘTI acțiunea a fost respinsă ca inadmisibilă, cu motivarea că

acestea fac parte alături de reclamanta din cadrul aceleiași societăți, singura

care are personalitate juridică, litigiile dintre ele urmând a se soluționa pe

cale administrativă.

Excepția necompetenței teritoriale invocate de

calea ferată a fost respinsă cu motivarea că în conformitate cu art. 10 C.

proc. civ. reclamantul are posibilitatea de a alege instanța, fiind vorba de o

competență alternativă în materie.

Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de

contencios administrativ, prin decizia nr. 495 din 11 aprilie 2001 a admis

apelul declarat de reclamanta S.N.P. P. S.A., sucursala P. Neamț, cu sediul în

Piatra Neamț Județul Neamț, împotriva sentinței nr. 64 din 16 ianuarie 2001 a

Tribunalului Prahova, în sensul că a schimbat sentința, a admis în parte

acțiunea și a obligat pârâta S.N.T.F.C. C.F.R. MARFĂ S.A., sucursala Iași, să

plătească reclamantei suma de 11.265.939 lei contravaloare marfă plus suma de

976.280 lei cheltuieli de judecată în apel. De asemenea au fost menținute

restul dispozițiilor sentinței și obligată intimata S.N.T.F.M. C.F.R. MARFĂ S.A.,

sucursala Iași, să plătească apelantei reclamante suma de 503.140 lei cu titlu

de cheltuieli de judecată în apel.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a

stabilit că în speță vagonul care a transportat marfa în litigiu, având terminația

9985 a sosit la reclamanta beneficiară însoțit de procesul verbal de eveniment

nr. 44/9 din 12 mai 2000 și cu urme evidente de violare, la vana de descărcare

pe partea opusă stației, găsindu-se sigiliul stației CFR Golești cu nr. 10899,

fiind lipsă sigiliul furnizorului, situație în care există culpa cărăușului

feroviar.

Împotriva deciziei nr. 495 din 11 aprilie 2001

pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios

administrativ, a declarat recurs pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. MARFĂ S.A., sucursala

MARFĂ Iași, prin S.M.F. S.A., agenția teritorială Iași, care a criticat pentru

nelegalitate și netemeinicie hotărârea instanței de apel, sub aspectele

greșitei soluționări a excepțiilor de necompetență teritorială și materială,

precum și a faptului că nu există culpă în sarcina transportatorului.

Curtea, analizând materialul probator

administrat în cauză, în raport de criticile aduse în cererea de recurs,

constată că acestea sunt nefondate, pentru următoarele considerente.

Instanțele judecătorești anterioare, printr-o

corectă și integrală apreciere a probelor, au stabilit riguros și exact

adevăratele raporturi juridice dintre părți, întinderea drepturilor și

obligațiilor asumate reciproc și răspunderea care se instituie în situația

încălcării clauzelor contractuale.

Corect a fost soluționată excepția necompetenței

teritoriale, deoarece reclamanta, conform dispozițiilor art. 10 pct. 5 C. proc.

civ., au posibilitatea, ca în afară de instanța domiciliului pârâtului să poată

sesiza ca instanță competentă, în cererile izvorâte dintr-un contract de

transport și instanța locului de plecare sau de sosire. Referitor la

respingerea excepției de necompetență materială, s-a stabilit de instanțele

anterioare că cele două sucursale au luat parte la contractul de transport,

marfa fiind transportată cu ajutorul lor la reclamantă, fiind necesară chemarea

lor în judecată.

În speță s-a dat eficiență juridică maximă

dispozițiilor art. 83.1 din Regulamentul de transport CFR, pe fond culpa

cărăușului fiind reală și corect dovedită, cu procesul verbal de constatare nr.

44/9 din 12 mai 2000 care atestă urme evidente de violare a sigiliilor,

evenimente produse pe timpul transportului când marfa se afla în paza juridică

că acestuia.

Astfel fiind, urmează a respinge ca nefondat,

recursul declarat de pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. MARFĂ S.A., sucursala MARFĂ Iași,

prin S.M.F. S.A., agenția teritorială Iași, nefiind îndeplinite nici una din

dispozițiile art. 304 C. proc. civ., menținând ca legală și temeinică decizia

nr. 495 din 11 aprilie 2001 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția

comercială și de contencios administrativ.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. Marfă S.A., sucursala

Marfă Iași, prin S.M.F. S.A., agenția teritorială Iași, împotriva deciziei nr. 495

din 11 aprilie 2001 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de

contencios administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7

februarie 2003.