ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1806/2003

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 214 din 18 septembrie 2002 a Tribunalului Mehedinți, inculpatul Ș.D. a fost condamnat la 21 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor înscrise în art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunile de omor calificat și deosebit de grav prevăzută de art. 174, art. 175 lit. a) și I) și art. 176 lit. a) d) C. pen. și la 6 ani închisoare pentru infracțiunile de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b), d) și e) C. pen., urmând să execute, în baza art. 33 și art. 34 C. pen., pedeapsa cea mai grea de 21 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor menționate.

Totodată, tribunalul a menținut starea de arest a inculpatului, a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 11 octombrie 2001 la zi și l-a obligat la 11.500.000 lei despăgubiri civile către partea civilă C.N., la câte 375.000 lei lunar, contribuție de întreținere lunară pentru minorii C.M. și C.V.M. și la 6.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat. S-a reținut în fapt că inculpatul, paznic și îngrijitor la Dispensarul din comuna Breznița Ocol, întreținea relații sexuale cu soția victimei C.G. și în seara zilei de 10 decembrie 2001, când victima a venit la dispensar să-i reproșeze aceste relații, inculpatul a lovit-o cu un topor în zona capului și după ce a doborât-o la sol, i-a luat ceasul de la mână și pantalonii de trening.

În continuare inculpatul a legat-o cu o funie de gât și a tras-o pe sol până în spatele dispensarului cu scopul de a o arunca într-o hazna. Nereușind, a târât cadavrul pe drum spre o casă părăsită, dar l-a abandonat după 150 m în dreptul unei locuințe. S-a stabilit prin raportul de constatare medico-legală că moartea violentă a victimei s-a datorat hemoragiei, contuziei și dilacerării meningo-cerebrale urmare traumatismului cranio-cerebral cu fractură de boltă și bază de craniu. Prin decizia penală nr. 558 din 5 decembrie 2002 a Curții de Apel Craiova s-a admis apelul declarat de inculpat, s-a desființat parțial sentința în sensul că se înlătură agravanta prevăzută de art. 175 lit. a) C. pen.

și s-a menținut pedeapsa, reținând că inculpatul nu a acționat cu premeditare. Împotriva acestei decizii inculpatul menționat a declarat recurs, solicitând reducerea pedepsei închisorii pe care o consideră prea severă, temei de casare prevăzut de art. 385 9 , art. 14 C. proc. pen. Recursul declarat de inculpat nu este fondat. La aplicarea pedepsei, instanțele au avut în vedere criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., în care sens au ținut seama de gradul de pericol social deosebit de mare al infracțiunii de omor comise, în împrejurările de fapt expuse (prin lovirea repetată a victimei cu un topor în cap, deposedarea de bunuri și apoi legarea cu o funie de gât și tăierea cadavrului în scopul de a-l ascunde), cât și al persoanei sale, astfel că pedeapsa aplicată, în limitele prevăzute de lege, este necesară pentru reducarea sa și prevenirea comiterii altor infracțiuni.

În consecință, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat și a fi obligat la cheltuieli judiciare către stat. Din pedeapsă se va deduce durata arestării preventive.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul Ș.D. împotriva deciziei penale nr. 558 din 5 decembrie 2002 a Curții de Apel Craiova. Compută din pedeapsă, durata arestării preventive a inculpatului de la 11 octombrie 2001, la 9 aprilie 2003. Obligă pe recurent la plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 9 aprilie 2003.