ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3228/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 780 din 11

decembrie 2001, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat pe inculpatul

S.L.M.

la 8 ani și 6

luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. e) C.

pen., cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

Totodată, a fost menținută starea de

arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata arestării

preventive de la 12 septembrie 2001, la 11 decembrie 2001.

Inculpatul a fost obligat la plata

despăgubirilor civile și a cheltuielilor judiciare așa cum rezultă din

dispozitivul sentinței.

S-a reținut în esență, că, la data

de 12 septembrie 2001, în timp ce se afla pe o stradă, inculpatul a lovit-o pe

partea vătămată D.A., cu pumnul în zona feței și a deposedat-o de o geantă în

care era suma de 3.000.000 lei.

Curtea de Apel București, secția a

II-a penală, prin decizia nr. 217/ A din 18 aprilie 2002, a respins, ca

nefondat, apelul inculpatului.

Totodată, a dedus, în continuare,

durata arestării preventive de la 12 septembrie 2001, la zi.

Prin recursul declarat, inculpatul a

solicitat reducerea pedepsei aplicate.

Din examinarea lucrărilor dosarului,

rezultă că, în raport de gradul ridicat de pericol social al faptei săvârșite,

reflectat de modul în care inculpatul a conceput și realizat tâlhăria (a urmărit-o

pe partea vătămată, până când aceasta a ajuns într-un loc izolat, după care a

deposedat-o prin violență de geantă), precum și de datele ce caracterizează

persoana inculpatului (condamnat anterior pentru infracțiuni de furt calificat

și tâlhărie), instanțele au făcut o justă și corectă individualizare a pedepsei

aplicate, astfel că nu se impune reducerea acesteia.

Nefiind nici alte temeiuri de casare

care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursul inculpatului S.L.M.

să fie respins ca nefondat, cu obligarea lui la cheltuieli judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

inculpatul S.L.M., împotriva deciziei penale nr. 217 din 18 aprilie 2002 a

Curții de Apel București, secția a II-a penală, ca nefondat.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, perioada arestării preventive de la 12 septembrie 2001, la 3

iulie 2003.

Obligă pe recurent să plătească

statului 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 3

iulie 2003.