Decizia nr. 3228/2003 — ÎCCJ, Secția penală — recurs împotriva sentinței nr. 780/2001 a Tribunalului București

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 780 din 11 decembrie 2001, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat pe inculpatul S.L.M. la 8 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. e) C. pen., cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. Totodată, a fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata arestării preventive de la 12 septembrie 2001, la 11 decembrie 2001. Inculpatul a fost obligat la plata despăgubirilor civile și a cheltuielilor judiciare așa cum rezultă din dispozitivul sentinței. S-a reținut în esență, că, la data de 12 septembrie 2001, în timp ce se afla pe o stradă, inculpatul a lovit-o pe partea vătămată D.A., cu pumnul în zona feței și a deposedat-o de o geantă în care era suma de 3.000.000 lei.

Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia nr. 217/ A din 18 aprilie 2002, a respins, ca nefondat, apelul inculpatului. Totodată, a dedus, în continuare, durata arestării preventive de la 12 septembrie 2001, la zi. Prin recursul declarat, inculpatul a solicitat reducerea pedepsei aplicate. Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că, în raport de gradul ridicat de pericol social al faptei săvârșite, reflectat de modul în care inculpatul a conceput și realizat tâlhăria (a urmărit-o pe partea vătămată, până când aceasta a ajuns într-un loc izolat, după care a deposedat-o prin violență de geantă), precum și de datele ce caracterizează persoana inculpatului (condamnat anterior pentru infracțiuni de furt calificat și tâlhărie), instanțele au făcut o justă și corectă individualizare a pedepsei aplicate, astfel că nu se impune reducerea acesteia.

Nefiind nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursul inculpatului S.L.M. să fie respins ca nefondat, cu obligarea lui la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge recursul declarat de inculpatul S.L.M., împotriva deciziei penale nr. 217 din 18 aprilie 2002 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, ca nefondat. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada arestării preventive de la 12 septembrie 2001, la 3 iulie 2003. Obligă pe recurent să plătească statului 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 3 iulie 2003.