ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2427/2003

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de

13 martie 2003, SC F.R. SA Bacău a formulat, în contradictoriu cu SC C.P. SRL

București, cerere de revizuire a deciziei civile nr. 51 din 16 ianuarie 2003, în

baza art. 323 pct. 7 C. proc. civ.

În motivarea cererii se susține că,

prin decizia civilă nr. 346 din 26 septembrie 2001, irevocabilă, pronunțată de

Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, s-a declarat deschisă procedura

falimentului, conform Legii nr. 64/1995, pentru intimata SC C.P. SRL.

Folosindu-se de eroarea de fapt comisă

în cauză, prin care judecătorul sindic deschidea procedura pe care de fapt avea

obligația să o continue, intimata-debitoare SC C.P. SRL a atacat fondul,

respectiv, deschiderea procedurii și a solicitat reorganizarea activității potrivit

O.G. nr. 38/2002.

Decizia civilă nr. 51 din 16

ianuarie 2003, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială,

este contrară deciziei civile nr. 346 din 26 septembrie 2001, astfel că se

impune admiterea cererii.

Cererea de revizuire este nefondată,

nefiind întrunite dispozițiile art. 323 pct. 7 C. proc. civ.

Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri

poate fi cerută dacă există hotărâri ale căror dispozitive conțin prevederi de

neconciliat, care nu se pot executa simultan, iar hotărârile sunt date în aceeași

pricină, între aceleași persoane și având aceeași calitate.

Pentru a se putea cere revizuirea unei

hotărâri pe motiv că s-a nesocotit puterea lucrului judecat a unei hotărâri

definitive, date într-un proces anterior, este necesar ca, în speță, instanța

să nu fi cunoscut existența acelui hotărâri sau să nu se fi pronunțat asupra excepției

privitoare la puterea lucrului judecat.

În speță, prin decizia civilă nr. 346/2001,

Curtea de Apel București a admis recursul, a modificat sentința atacată, iar pe

fond a respins contestația debitoarei, s-a admis cererea creditoarei și s-a dispus

deschiderea procedurii, cauza fiind trimisă aceleiași instanțe pentru continuarea

procedurii.

Tribunalul București, în fond, după

casare, prin încheierea din 8 octombrie 2002, a dispus deschiderea procedurii

falimentului împotriva debitoarei SC C.P. SRL, s-a ridicat dreptul debitoarei

de a-și mai conduce activitatea și de a dispune de bunurile sale, fiind

desemnat și lichidatorul judiciar.

Împotriva acestei încheieri a declarat

recurs debitoarea SC C.P. SRL, recurs admis de către Curtea de Apel București,

prin decizia civilă nr. 51 din 16 martie 2001, pe chestiuni de procedură, în temeiul

art. 304 pct. 1 și 5 C. proc. civ.

S-a reținut că în fond, după casare,

a fost desemnat același judecător, încălcându-se dispozițiile art. 24 C. proc.

civ., care stipulează că judecătorul care a pronunțat o hotărâre într-o pricină

nu mai poate participa la judecata aceleiași pricini în fond, după casare.

Față de cele arătate, Curtea apreciază

că, în speță, nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 323 pct. 7 C.

proc. civ., hotărârile, pretins contradictorii, respectiv, dispozitivele, nu

vizează dispoziții ce nu se pot concilia, situație în care urmează a fi respinse,

ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, cererea de revizuire a deciziei nr. 51

din 16 ianuarie 2003 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială,

formulată de SC F.R. SA Bacău, pronunțată în dosarul 1nr. 971/2002.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi, 18 aprilie 2003.