ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 424/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 424/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra revizuirii de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin contractul de cesiune de creanță din 14
decembrie 1999 A.V.A.S. București a preluat de la SC B.A. SA București o
creanță neperformantă în valoare nominală de 4.027.120 lei față de SC C. SA
Dolj, care consolidată în dolari SUA a reprezentat 2.241.023,93 dolari SUA la
cursul de la data preluării.
Ulterior, prin
Protocolul din 17 noiembrie 2003, C.A.S. Dolj a mai cesionat A.V.A.S. București
o creanță în cuantum de 303.787,52 lei consolidată la valoarea de 89.604,91 dolari
S.U.A. din care SC C. SA a plătit suma de 58.832,92 lei consolidată la
20.150,19 dolari SUA.
Pentru executarea
titlurilor de creanță cedate către A.V.A.S. București și neplătite de SC C. SA
Dolj, A.V.A.S. București a pornit executarea silită împotriva debitorului
cedat.
Prin cererea
înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, ce a
format obiectul Dosarului acestei instanțe nr. 344/2/2007 reclamanta SC C. SA
Dolj a formulat contestație la executarea pornită de A.V.A.S. București și a
solicitat anularea formelor de executare silită.
În cursul
soluționării acestei cauze A.V.A.S. București a invocat excepția autorității de
lucru judecat învederând că împotriva acelorași titluri executorii, aceeași
instanță a mai respins o contestație la executare similară.
S-a mai formulat, de asemenea,
în cauză și o cerere de chemare în garanție de către intimata C.A.S. Dolj care
a solicitat respingerea acțiunii reclamantei, ca inadmisibilă.
Curtea de Apel
București, secția a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 127 din 14
iunie 2007 a decis astfel:
- respingerea
excepției autorității de lucru judecat invocată de A.V.A.S. București, reținând
că din analiza sentinței nr. 34 din 22 martie 2004 a aceleiași instanțe a
rezultat că acțiunea soluționată prin această sentință a vizat un alt obiect al
cererii de chemare în judecată, respectiv radierea unor ipoteci, așadar nu
intră în discuție autoritatea de lucru judecat;
- admiterea
contestației la executare și anularea formelor de executare silită pornită de A.V.A.S.
București, reținând că sumele respective nu sunt datorate de reclamantă;
- respingerea cererii
de chemare în garanție.
Recursul declarat de
pârâta A.V.A.S. București împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond a
fost respins, ca nefondat de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția
comercială, prin Decizia nr. 2611 din 26 septembrie 2008 pronunțată în Dosarul nr.
344/2/2007.
În considerentele
deciziei din recurs s-a reținut în ceea ce privește temeinicia și legalitatea
creanței că hotărârea instanței de fond este corectă atâta vreme cât suma în
discuție a fost preluată prin cesiunea de creanță intervenită în anul 1999,
deci în timpul parcurgerii procedurii de insolvență deschisă în anul 1998 în
raport de prevederile legii insolvenței, întrucât închiderea procedurii a avut
drept efect descărcarea de obligațiile de plată anterioare deschiderii
procedurii, acest regim juridic avându-l și creanța A.V.A.S. născută în timpul
procedurii.
Împotriva hotărârii din
recurs A.V.A.S. București a formulat cerere de revizuire motivată în drept pe
prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
A invocat
contradictorialitatea acestei hotărâri cu sentința comercială nr. 34 din 22
martie 2004 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, pronunțată în Dosarul
acestei instanțe nr. 2183/2003, sentința rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 2267
din 22 septembrie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
comercială.
Cererea de revizuire
este nefondată și se va respinge ca atare.
Conform art. 322 pct.
7 C. proc. civ. cererea de revizuire poate fi formulată împotriva hotărârilor
potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și
aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.
Fundamental acestui
motiv de revizuire îl reprezintă instituția lucrului judecat.
Ca urmare, pentru ca
revizuirea să fie admisibilă pentru contrarietate de hotărâri trebuie îndeplinite
cumulativ următoarele condiții: hotărârile să fie definitive, să fie pronunțate
în aceeași pricină, să existe triplă identitate de elemente: părți, obiect și
cauză iar hotărârile să fie pronunțate în dosare diferite.
În cauză, se constată
că nu sunt întrunite cumulativ condițiile cerute pentru admisibilitatea cererii
de revizuire întrucât prin hotărârea din 26 septembrie 2008 a Înaltei Curți de
Casație și Justiție, secția comercială, s-a soluționat cererea de anulare a
formelor de executare silită pornită de A.V.A.S. București, iar prin sentința
comercială nr. 34 din 22 martie 2004 s-a soluționat cererea reclamantei SC C.
SA având ca obiect radierea unor ipoteci.
Cum între
dispozițiile hotărârilor supuse revizuirii nu există contrarietate, cererea de
revizuire urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de
revizuire formulată de revizuienta A.V.A.S. București împotriva Deciziei nr. 2611
din 26 septembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială,
ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședința publică, astăzi 4 februarie 2010.