ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 555/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată sub nr. 542/2003 reclamantul K.M.K., în contradictoriu cu Ministerul de Interne, Direcția Generală de Evidență Informatizată a Persoanei a solicitat anularea hotărârii prin care i s-a respins cererea de stabilire a domiciliului în România și să se constate că îndeplinește toate condițiile cerute de normele de aplicare a Legii nr. 123/2001, cu consecința admiterii cererii. Prin sentința civilă nr. 363/CA/2003, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Alba Iulia conform art. 3 pct. 1 C. proc. civ. Prin sentința civilă nr. 173/28 aprilie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia, s-a admis acțiunea și s-a anulat hotărârea de respingere a cererii reclamantului în vederea stabilirii domiciliului în România.

Pentru a pronunța astfel, instanța a avut în vedere: Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 35 H.G. nr. 476/2001, pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 123/2001, privind regimul străinilor în România. Reclamantul a avut o ședere mai mare de 6 ani din ultimii 7 ani, este căsătorit cu numita Damian Cristina la 13 noiembrie 1992. În privința veniturilor cu adeverința și balanța de verificare a făcut dovada realizării unor venituri peste cele solicitate de art. 35 lit. b) actul normativ citat. În plus este beneficiarul unor acțiuni la Banca Română de Dezvoltare și este proprietarul unui apartament.

Împotriva sentinței a declarat recurs Direcția Generală de Evidență Informatizată, criticând-o astfel: La dosarul de stabilire a domiciliului în România, trimis spre analiză și aprobare autorităților competente, reclamantul nu a făcut dovada realizării unor venituri nici măcar la nivelul salariului mediu pe economia națioanală. Împrejurarea că a depus ulterior acte privind veniturile realizate nu are relevanță juridică privind soluționarea cererii sale. Analizându-se actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Chiar dacă intimatul a depus în instanță documentele privind situația sa materială, fiind realizate condițiile conform art. 35 alin. (1) lit. b) H.G. nr. 476/2001 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 123/2001 privind regimul străinilor în România în mod judicios instanța de fond a apreciat asupra temeiniciei cererii formulate.

Constatându-se sentința legală și temeinică, se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de Direcția Generală de Evidență Informatizată a Persoanei din Ministerul Administrației și Internelor împotriva sentinței civile nr. 173 din 28 aprilie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 februarie 2004.