ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.06.2003

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3052/2003

HOTĂRÂRE
13.06.2003
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3052/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința nr. 334/ C din 20 aprilie 2001,

Tribunalul Argeș, secția comercială și de contencios administrativ, a admis

acțiunea formulată de reclamanta Autoritatea pentru Privatizare și

Administrarea Participațiilor Statului București, în contradictoriu cu pârâta

SC L. SA Argeș, și a obligat-o pe pârâtă la plata sumei de 55.388.324 lei cu

titlu de daune interese moratorii, reținând că dividendele, datorate

reclamantei la încheierea exercițiului financiar, pentru anul 1997, au fost

achitate de către pârâtă cu întârziere, ceea ce îndreptățește pe recurentă să

pretindă daune-interese cominatorii.

În apelul pe care l-a declarat împotriva sentinței,

pronunțată de instanța de fond, pârâta a susținut, în esență, că instanța nu

s-a pronunțat asupra unui mijloc de apărare, respectiv, o adresă de la

Ministerul Finanțelor, hotărâtoare în ce privește termenul de la care pârâta

datorează daune interese cominatorii.

Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de

contencios administrativ, prin decizia nr.441/ A - C din 27 iunie 2001, a admis

apelul pârâtei, a schimbat, în parte, sentința instanței de fond, în sensul că

a stabilit obligația de plată a daunelor moratorii, datorate de pârâtă, la suma

de 41.554.189 lei, în loc de 55.388.324 lei, și a obligat-o pe reclamantă la

plata cheltuielilor de judecată ocazionate pârâtei în apel, în sumă de

2.014.500 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond

a reținut că, potrivit calculului depus de reclamantă la dosarul instanței de

fond, daunele cominatorii cumulate însumează 41.554.184 lei, iar nu 55.388.324

lei, cât a pretins reclamanta prin acțiune.

Împotriva acestei din urmă hotărâri a declarat recurs

atât reclamanta, cât și pârâta.

Cu privire la recursul reclamantei.

În motivarea recursului său A.P.A.P.S. București a

criticat hotărârea instanței de apel, întrucât a considerat că i se cuvin daune

interese moratorii la nivelul ratei de scont a B.N.R., iar nu potrivit art. 43

era cea din petitul acțiunii sale).

Recursul reclamantei este nefondat.

Analizând hotărârea recurată, prin prisma criticilor

aduse în recurs, se constată faptul că aceste critici au fost analizate și ca

motive de apel, când instanța de apel a pronunțat o hotărâre corectă.

Prin acțiunea introductivă, reclamanta a solicitat

obligarea pârâtei la plata de daune interese moratorii, calculate la nivelul

dobânzilor bonificate de B.R.D. la depozitele constituite de persoanele

juridice pe termen de 1 an.

Decretul nr. 311/1954, ce stabilea nivelul dobânzilor

pentru sumele depuse pe termen și în conturi curente, a fost abrogat în 1997,

O.G. nr.9/2000 a intrat în vigoare la 21 ianuarie 2000.

În lipsa unei convenții între părți, asupra

cuantumului dobânzilor, cât și a inexistenței unei reglementări legale în acest

sens, în perioada în discuție, întinderea acestora a fost stabilită, prin

practica judecătorească, la nivelul ratei de scont a B.N.R.

Cu privire la recursul pârâtei.

Pârâta a criticat hotărârile anterioare pentru

nelegalitate, susținând că nici un act normativ nu prevede expres un termen de

plată a dividendelor.

Acest recurs este nefondat.

Dreptul de a încasa dividende al acționarilor la o

societate comercială este conferit în baza prevederilor Legii nr.31/1990

,republicată, art. 62 alin. (2) și art. 122 alin. (3) din această lege.

Cum pârâta a achitat dividendele stabilite în

favoarea reclamantei A.P.A.P.S. București cu întârziere, corect s-a stabilit

obligarea acesteia la daune-interese moratorii, încât recursul său, fiind

neîntemeiat, se va respinge ca atare.

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de

reclamanta Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor

Statului București și pârâta SC L. SA Argeș, împotriva deciziei nr.441/ A - C

din 27 iunie 2001 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios

administrativ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 iunie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-09-18
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3583/2003
Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Tribunalul Argeș, la 24 mai 1999, reclamantul F.P.S. București a chemat în judecată pârâta SC P. SA Curtea de Argeș, solici
ÎCCJ 2004-04-27
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1478/2004
, Tribunalul Argeș, constatând că s-a efectuat plata dividendelor, a respins acțiunea așa cum rezultă din sentința nr. 1109/C din 11 decembrie 2000. Apelul declarat în contra acestei decizii a fost admis de către Curtea de Apel Pitești, sec
ÎCCJ 2003-04-03
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2058/2003
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 326/C din 19 martie 2001, Tribunalul Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, a admis în parte acțiunea formulat
ÎCCJ 2005-05-24
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3037/2005
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 28 august 2000, reclamantul F.P.S. (în prezent A.V.A.S.) București a chemat în judecată pe pârâta SC S. SA București, pentru a fi obligată la p
ÎCCJ 2003-06-17
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3089/2003
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul București, prin sentința civilă nr. 6489 din 19 octombrie 2000, a admis în parte acțiunea introdusă de reclamanta F.P.S., în prezent, Autoritat
Sursă