ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 463/2003

Decizia nr.

463

Dosar nr. 1026/2001

Asupra recursurilor de față

constată;

Prin sentința civilă nr. 287/LC din 19 iunie

2000, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, a fost respinsă contestația la

executare așa cum a fost precizată, formulată de debitoarea S.C. F. S.A.

Negrești Oaș în contradictoriu cu intimații S.C. A.I.P.C. S.R.L. București și

S.C. T.E. S.A. București privind suspendarea executării și nulitatea procesului

verbal de licitație din 19 mai 2000 în cadrul executării silite în dosarul

execuțional nr. 60/1999 a Tribunalului Satu Mare fiind respinsă cererea de

intervenție formulată de B.C.R., sucursala Negrești Oaș, în contradictoriu cu

debitoarea și intimații de mai sus.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut

că debitorul a cunoscut încă de la data întocmirii formelor de publicitate și

vânzare, nefiind vătămat în vreun fel.

Cât privește cererea de intervenție nici aceasta

nu a fost vătămată reprezenta sa fiind prezentă la licitație.

Sentința a fost menținută de curtea de apel care

a respins ca nefondate apelurile declarate de S.C.F. S.A. Negrești Oaș și B.C.R.,

sucursala Negrești Oaș. Împotriva deciziei nr. 551/C/ din 23 noiembrie 2000,

pronunțată de Curtea de Apel Oradea au declarat recurs S.C.F. S.A. Negrești Oaș,

precum și B.C.R., sucursala Negrești Oaș.

S.C.F. S.A. a criticat decizia, precum și

sentința 287 din 19 iunie 2000 pronunțată de Tribunalul Satu Mare pentru faptul

că nu au verificat neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 437 C. proc.

civ., precum și reaua credință a creditorului în înțelegerea acestuia cu

adjudecătorul.

Examinând legalitatea hotărârilor recurate, se

constată că recurenta nu s-a conformat dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 146/1997

și art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 32 modificată prin O.G. nr. 123/1997 în sensul

de a timbra recursul cu suma de 750.000 lei taxă timbru și 1.500 lei timbru

judiciar deși ea a fost citată cu această mențiune a timbrat doar cu 1.500 lei

timbru, situație față de care în conformitate cu alin. (3) al art. 20 din Legea

nr. 146/1997 s-a respins ca insuficient timbrat recursul.

Cu privire la recursul declarat de B.C.R.:

Recurenta critică sentința ca fiind nelegală și

netemeinică întrucât instanțele au încălcat art. 295 C. proc. civ. întrucât nu

s-au pronunțat pe probele efectuate în apel, în raport de înscrisurile depuse.

Se mai susține că în cauză au fost încălcate și

dispozițiile art. 430 C. proc. civ. deoarece contractul de credit și contractul

de garanție mobiliară autentificate constituie titluri executorii și aveau

dreptul să se opună la distribuirea prețului și chiar să obțină o parte din

acesta.

Examinând legalitatea și temeinicia hotărârilor

recurate, în raport de criticile formulate se constată că recursul declarat

este întemeiat.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului

rezultă.

Prin contractul de împrumut nr. 445/1996, B.C.R.

a acordat debitoarei S.C.F. S.A. un credit de 1.315.189 USD pentru garantarea

comună a încheiat contractul de garanție mobiliară nr. 6419 din 28 octombrie

1999 autentificat sub nr. 4717/1996 prin care au fost gajate în favoarea băncii

cu încheierea nr. 861 din 29 octombrie 1996 și utilajele achiziționate din

credit printre care și un vrac de uscătoare conform declarației vamale de

import nr. 3976 din 28 octombrie 1996 și a facturii externe nr. 521/1996

valoare acestuia fiind precizată în contractul de garanție fiind de

1.045.000.000 lei.

Din procesul verbal de licitație din 19 mai

2000, rezultă că reprezentanta băncii comerciale a făcut obiecțiuni cu privire

la cuptorul de uscat cherestea depunând și contractul de garanție mobiliară

autentificat sub nr. 4717 din 28 octombrie 1996 cu titlu de garanție, pentru

creditul acordat prin contractul de împrumut nr. 445/1996. De asemeni a

prezentat și contractul de vânzare – cumpărare cu nr. 105/1996, a trei bucăți

de camere de uscare, încheiat cu F. S.A. și firma N. Italia pentru care s-a

acordat creditul, însă cu încălcarea dispozițiilor legale executorul

judecătoresc a continuat licitația și a adjudecat cuptorul de uscat cherestea

gajat în favoarea B.C.R. adjudecătoarei S.C. T.E. S.A. București. Examinând

somațiile întocmite se constată că procesul verbal de licitație încheiat este

lovit de nulitate, întrucât în nici o somație nu s-a prevăzut prețul de la care

începe licitația, așa cum prevăd dispozițiile imperative ale art. 439 C. proc.

civ.

Astfel fiind, conform art. 304 pct. 9 și 10 C.

proc. civ. recursul a fost admis a fost modificată decizia recurată, în parte

cu privire la apelul declarat de către B.C.R. S.A., sucursala Negrești Oaș,

declarat împotriva sentinței de fond. S-a admis în parte cererea de intervenție

și s-a anulat procesul verbal de licitație din 19 mai 2000.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale

deciziei și ale sentinței de fond.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Anulează

recursul declarat de contestatoarea S.C.F. S.A. Negrești Oaș, împotriva

deciziei nr. 551 din 23 noiembrie 2000 a Curții de Apel Oradea, ca insuficient

timbrat.

Admite

recursul declarat de contestatoarea B.C.R. S.A., sucursala Negrești Oaș,

împotriva aceleiași decizii, modifică în parte decizia atacată cu privire la

apelul declarat de B.C.R. S.A., sucursala Negrești Oaș, admite apelul B.C.R. S.A.,

sucursala Negrești Oaș, declarat împotriva sentinței de fond. Admite în parte

cererea de intervenție și anulează Procesul – Verbal de licitație din 19 mai

2000.

Menține celelalte dispoziții ale deciziei

pronunțate în apel și ale sentinței instanței de fond.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 30

ianuarie 2003.