ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.05.2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1983/2011

HOTĂRÂRE
24.05.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1983/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra

recursului de față :

Din

examinarea actelor dosarului, constată următoarele :

Prin sentința nr. 1249/ LC din 19

iunie 2006 pronunțată de Tribunalul Satu Mare a fost respinsă excepția

prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă precum și acțiunea

reclamantei SC B.L. SRL Negrești Oaș prin lichidator SC C.L.J. SRL Satu Mare

împotriva pârâtei SC A. SRL Negrești Oaș pentru pretenții, fiind obligată

reclamanta să plătească pârâtei suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de

judecată.

Pentru a

hotărî astfel, instanța de fond a reținut că între reclamantă și pârâtă s-a

încheiat contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată din data de 17

mai 2001, prin care reclamanta în calitate de vânzător, a vândut pârâtei în

calitate de cumpărător pachetul de 12.565 acțiuni, deținute de SC B.L. SRL Negrești

OAȘ la SC T. SA Negrești Oaș.

Prețul

acțiunilor a fost stabilit la 2 miliarde lei ROL, iar prin O.P. nr. 21 din 7

iunie 2001 și O.P. nr. 23 din 21 iunie 2001 a fost achitată suma totală de

500.000.000 lei ROL.

La art.

5 din contractul semnat de părți s-a stabilit că, după încasarea de către

reclamantă a diferenței de 1,5 miliarde lei ROL, aceasta își va retrage

acțiunea civilă aflată pe rolul instanței supreme în Dosarul nr. 5003/2000.

S-a

stipulat de asemenea că pentru neplata prețului acțiunilor la termenele

stabilite se vor calcula penalități de 5% lunar.

Ulterior,

la data de 19 noiembrie 2001 s-a încheiat între reclamantă și pârâtă contractul

de cesiune autentificat sub nr. 3474, având același obiect, prin care s-a

stipulat că suma totală a pachetului de 12.565 acțiuni nominative se cifrează

la 314.125.000 ROL, sumă pe care reclamanta a declarat că a primit-o cu ocazia

autentificării convenției.

Între

părțile litigante s-a încheiat la data de 25 februarie 2002 o convenție prin

care pârâta s-a obligat să respecte convenția încheiată la 17 mai 2001 și a precizat

că până la data de 01 mai 2002 își va îndeplini obligațiile asumate în aceasta,

reclamanta urmând să-și revoce acțiunea la termenul din 28 noiembrie 2002 în

fața Curții Supreme de Justiție, în Dosarul nr. 5003/2000.

Din

probele administrate în cauză, instanța a reținut că reclamanta a primit de la

pârâtă valoarea acțiunilor cedate, iar actul autentic încheiat la notariat de

către părți nu a fost atacat.

S-a mai

reținut că reclamanta nu a invocat simulația nici prin acțiune nici pe cale de

excepție, rezumându-se prin răspunsul la întâmpinare și prin concluziile de

fond să facă referiri la caracterul aparent, public al contractului de cesiune

autentic și caracterul secret al contractului încheiat la 17 mai 2001

Împotriva

acestei sentințe a declarat apel reclamanta SC C.L.J. SRL Satu Mare, solicitând

admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii apelate în sensul admiterii

acțiunii așa cum a fost formulată, obligarea pârâtei la plata sumelor

solicitate prin cererea de chemare în judecată, la care se adaugă în

conformitate cu dispozițiile art. 294 alin. (2) C. proc. civ. penalități de

întârziere de 5%/lună, conform art. 5 alin. (3) din contractul de vânzare

cumpărare încheiat la data de 17 mai 2001 și alin. ultim din convenția

încheiată în data de 25 februarie 2002, calculate de la data introducerii

acțiunii și până la data plății efective.

Curtea

de Apel Oradea, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin

decizia nr. 81/A/C din 14 septembrie 2010 a respins excepția prescripției dreptului

material la acțiune, a respins ca nefondat apelul declarat de SC C.L.J. SRL,

lichidator al SC B.L. SRL și a respins cererea de acordare a cheltuielilor de

judecată în apel formulată de intimată.

Pentru a

decide astfel, instanța de apel a reținut din coroborarea depozițiilor

martorilor audiați în cauză, că pârâta cumpărătoare și-a îndeplinit obligația

de plată a diferenței de preț de 1,5 miliarde lei către SC B.L. SRL, aspect

reieșit din administrarea probelor testimoniale care se coroborează și cu

faptul că reclamanta vânzătoare și-a „revocat” acțiunea aflată pe rolul Curții

Supreme de Justiție în anul 2003, dând, astfel, eficiență convenției

intervenite între părți la data de 25 februarie 2002, prin care atât

vânzătoarea, cât și cumpărătoarea și-au asumat obligații corelative și

interdependente, respectiv că până la data de 01 mai 2002 cumpărătoarea își va

îndeplini toate obligațiile asumate prin contractul din data de 17 mai 2001,

iar vânzătoarea își va revoca acțiunea din Dosarul nr. 5003/2000 aflat pe rolul

Curții Supreme de Justiție.

Împotriva

acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC B.L. SRL Negrești Oaș prin

lichidator judiciar SC C.L.J. SRL SATU MARE întemeiat pe dispozițiile art. 304

pct. 8 și 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, modificarea

deciziei atacate în sensul admiterii apelului astfel cum a fost formulat.

Critica

adusă deciziei atacate se referă în esență la faptul că hotărârea este nelegală

și netemeinică fiind pronunțată cu aplicarea greșită a legii, totodată,

instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, schimbând

înțelesul neîndoielnic al acestuia, prin interpretarea dată probelor, în sensul

că a reținut în mod greșit că intimata-pârâtă SC A. SRL Negrești Oaș și-ar fi

executat obligația de plată a diferenței de preț, deși, din actele și lucrările

dosarului nu se face dovada achitării sumei de 1,5 miliarde lei către SC B.L.

SRL.

Analizând

decizia atacată în raport de criticile formulate și de temeiurile de drept

invocate, se constată că recursul reclamantei este nefondat, urmând a fi

respins pentru următoarele considerente:

Susținerea

recurentei-reclamante, potrivit căreia intimata-pârâtă SC A. SRL Negrești Oaș nu

și-ar fi executat obligația de plată a diferenței de preț în sumă de 1,5

miliarde lei, către SC B.L. SRL. se constată a fi nefondată, urmând ca această

critică să fie înlăturată.

Din

examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că la data de 17 mai

2001 s-a încheiat intre SC B.L. SRL, B.F. și SC A. SRL contractul de

vânzare-cumpărare sub semnătură privată, având ca obiect numărul de 12.565

acțiuni deținute de SC B.L. SRL. la SC T. SA Negrești Oaș și un nr. de 7411

acțiuni deținute de B.F. la aceiași societate, prin care s-a stabilit

modalitatea de plată a prețului reprezentând contravaloarea acestor acțiuni

respectiv, ca aceasta să se realizeze în două rate: suma de 500 milioane lei

vechi s-a achitat la data semnării actului, iar restul de 1,5 miliarde lei

vechi, s-a achitat în dolari SUA, respectiv în numerar suma de 50000 dolari SUA,

în primăvara anului 2002.

Potrivit

prevederilor art. 5 alin. (1) din contractul încheiat de părți la data 17

Ianuarie 2001, martorul B.F. a încasat contravaloarea acțiunilor sale, sens în

care se constată că este nefondată susținerea recurentei, potrivit căreia la

data a achitării celor 50 000 dolari SUA, s-au achitat de fapt acțiunile

vândute de B.F., întrucât acesta a semnat contractul în care se confirma faptul

că a încasat prețul reprezentând contravaloarea acțiunilor vândute la SC A. SRL

la data încheierii contractului, respectiv 17 mai 2001.

În ceea

ce privește contractul de cesiune încheiat în formă autentică, între părți, la

data de 19 noiembrie 2001, având același obiect: numărul de 12.565 acțiuni

deținute de SC B.L. SRL. la S.C. T. SA Negrești Oaș, și prin care SC B.L. SRL

recunoaște că a primit integral de la cesionar valoarea acțiunilor cedate, se

constată că și din această perspectivă, susținerile recurentei sunt nefondate.

În acest

context, se constată că scopul principal al convenției încheiată între părți la

data de 25 februarie 2002 l-a reprezentat, stingerea procesului înregistrat pe

rolul Curții Supreme de Justiție, sub Dosar nr. 5003/2000 și respectarea de

către intimată a convenției din 17 mai 2001, în care la art. 5 alin. (2) se

face referire la Dosarul nr. 5003/2000, aspect ce conduce la concluzia că

retragerea acțiunii care a tăcut obiectul acelei cauze s-a realizat după încasarea

de către reclamanta SC B.L. SRL a diferenței de 1,5 miliarde lei vechi.

Așa

fiind, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge ca

nefondat recursul declarat de reclamanta SC B.L. SRL Negrești Oaș, prin

lichidator judiciar SC C.L.J. SRL Satu Mare.

ÎN

D

Respinge

ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC B.L. SRL Negrești Oaș prin

Lichidator Judiciar SC C.L.J. SRL Satu Mare împotriva deciziei nr. 81/A/C din

14 septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția comercială, contencios

administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 24 mai 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2002-11-20
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 103/2006
faptului că la încheierea contractelor părțile nu au urmărit îndeplinirea vreunei prestații reciproce sau că acestea nu au avut un scop mediat la încheierea acestora. În termen legal, reclamanta SC L. SA Satu Mare, a declarat recurs împotri
ÎCCJ 2003-01-23
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 267/2003
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta S.C. „B.L.” SRL Negrești Oaș împotriva deciziei nr.155/C/2000-A din 18 aprilie 2000 a Curții de Apel Oradea. La apelul nominal s-au prezentat intimata pârâtă APAPS București pentru Direc
ÎCCJ 2003-01-22
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 255/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Fondul Proprietății de Stat a chemat în judecată pe O.A.Ș., pentru a se dispune rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 881/1997 și
ÎCCJ 2008-01-17
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 71/2008
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 6 iunie 2005, reclamanta A.V.A.S. cheamă în judecată pe pârâtul M.C.C. solicitând instanței să pronunțe o hotărâre prin care
ÎCCJ 2008-02-27
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 776/2008
. Prin sentința comercială nr. 9197 din 24 octombrie 2006 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială, pronunțată în dosarul nr. 18504/3/2005 (2769/2005), s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a SC P.H. SRL. S-a adm
Sursă