ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1983/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1983/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra
recursului de față :
Din
examinarea actelor dosarului, constată următoarele :
Prin sentința nr. 1249/ LC din 19
iunie 2006 pronunțată de Tribunalul Satu Mare a fost respinsă excepția
prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă precum și acțiunea
reclamantei SC B.L. SRL Negrești Oaș prin lichidator SC C.L.J. SRL Satu Mare
împotriva pârâtei SC A. SRL Negrești Oaș pentru pretenții, fiind obligată
reclamanta să plătească pârâtei suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de
judecată.
Pentru a
hotărî astfel, instanța de fond a reținut că între reclamantă și pârâtă s-a
încheiat contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată din data de 17
mai 2001, prin care reclamanta în calitate de vânzător, a vândut pârâtei în
calitate de cumpărător pachetul de 12.565 acțiuni, deținute de SC B.L. SRL Negrești
OAȘ la SC T. SA Negrești Oaș.
Prețul
acțiunilor a fost stabilit la 2 miliarde lei ROL, iar prin O.P. nr. 21 din 7
iunie 2001 și O.P. nr. 23 din 21 iunie 2001 a fost achitată suma totală de
500.000.000 lei ROL.
La art.
5 din contractul semnat de părți s-a stabilit că, după încasarea de către
reclamantă a diferenței de 1,5 miliarde lei ROL, aceasta își va retrage
acțiunea civilă aflată pe rolul instanței supreme în Dosarul nr. 5003/2000.
S-a
stipulat de asemenea că pentru neplata prețului acțiunilor la termenele
stabilite se vor calcula penalități de 5% lunar.
Ulterior,
la data de 19 noiembrie 2001 s-a încheiat între reclamantă și pârâtă contractul
de cesiune autentificat sub nr. 3474, având același obiect, prin care s-a
stipulat că suma totală a pachetului de 12.565 acțiuni nominative se cifrează
la 314.125.000 ROL, sumă pe care reclamanta a declarat că a primit-o cu ocazia
autentificării convenției.
Între
părțile litigante s-a încheiat la data de 25 februarie 2002 o convenție prin
care pârâta s-a obligat să respecte convenția încheiată la 17 mai 2001 și a precizat
că până la data de 01 mai 2002 își va îndeplini obligațiile asumate în aceasta,
reclamanta urmând să-și revoce acțiunea la termenul din 28 noiembrie 2002 în
fața Curții Supreme de Justiție, în Dosarul nr. 5003/2000.
Din
probele administrate în cauză, instanța a reținut că reclamanta a primit de la
pârâtă valoarea acțiunilor cedate, iar actul autentic încheiat la notariat de
către părți nu a fost atacat.
S-a mai
reținut că reclamanta nu a invocat simulația nici prin acțiune nici pe cale de
excepție, rezumându-se prin răspunsul la întâmpinare și prin concluziile de
fond să facă referiri la caracterul aparent, public al contractului de cesiune
autentic și caracterul secret al contractului încheiat la 17 mai 2001
Împotriva
acestei sentințe a declarat apel reclamanta SC C.L.J. SRL Satu Mare, solicitând
admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii apelate în sensul admiterii
acțiunii așa cum a fost formulată, obligarea pârâtei la plata sumelor
solicitate prin cererea de chemare în judecată, la care se adaugă în
conformitate cu dispozițiile art. 294 alin. (2) C. proc. civ. penalități de
întârziere de 5%/lună, conform art. 5 alin. (3) din contractul de vânzare
cumpărare încheiat la data de 17 mai 2001 și alin. ultim din convenția
încheiată în data de 25 februarie 2002, calculate de la data introducerii
acțiunii și până la data plății efective.
Curtea
de Apel Oradea, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin
decizia nr. 81/A/C din 14 septembrie 2010 a respins excepția prescripției dreptului
material la acțiune, a respins ca nefondat apelul declarat de SC C.L.J. SRL,
lichidator al SC B.L. SRL și a respins cererea de acordare a cheltuielilor de
judecată în apel formulată de intimată.
Pentru a
decide astfel, instanța de apel a reținut din coroborarea depozițiilor
martorilor audiați în cauză, că pârâta cumpărătoare și-a îndeplinit obligația
de plată a diferenței de preț de 1,5 miliarde lei către SC B.L. SRL, aspect
reieșit din administrarea probelor testimoniale care se coroborează și cu
faptul că reclamanta vânzătoare și-a „revocat” acțiunea aflată pe rolul Curții
Supreme de Justiție în anul 2003, dând, astfel, eficiență convenției
intervenite între părți la data de 25 februarie 2002, prin care atât
vânzătoarea, cât și cumpărătoarea și-au asumat obligații corelative și
interdependente, respectiv că până la data de 01 mai 2002 cumpărătoarea își va
îndeplini toate obligațiile asumate prin contractul din data de 17 mai 2001,
iar vânzătoarea își va revoca acțiunea din Dosarul nr. 5003/2000 aflat pe rolul
Curții Supreme de Justiție.
Împotriva
acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC B.L. SRL Negrești Oaș prin
lichidator judiciar SC C.L.J. SRL SATU MARE întemeiat pe dispozițiile art. 304
pct. 8 și 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, modificarea
deciziei atacate în sensul admiterii apelului astfel cum a fost formulat.
Critica
adusă deciziei atacate se referă în esență la faptul că hotărârea este nelegală
și netemeinică fiind pronunțată cu aplicarea greșită a legii, totodată,
instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, schimbând
înțelesul neîndoielnic al acestuia, prin interpretarea dată probelor, în sensul
că a reținut în mod greșit că intimata-pârâtă SC A. SRL Negrești Oaș și-ar fi
executat obligația de plată a diferenței de preț, deși, din actele și lucrările
dosarului nu se face dovada achitării sumei de 1,5 miliarde lei către SC B.L.
SRL.
Analizând
decizia atacată în raport de criticile formulate și de temeiurile de drept
invocate, se constată că recursul reclamantei este nefondat, urmând a fi
respins pentru următoarele considerente:
Susținerea
recurentei-reclamante, potrivit căreia intimata-pârâtă SC A. SRL Negrești Oaș nu
și-ar fi executat obligația de plată a diferenței de preț în sumă de 1,5
miliarde lei, către SC B.L. SRL. se constată a fi nefondată, urmând ca această
critică să fie înlăturată.
Din
examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că la data de 17 mai
2001 s-a încheiat intre SC B.L. SRL, B.F. și SC A. SRL contractul de
vânzare-cumpărare sub semnătură privată, având ca obiect numărul de 12.565
acțiuni deținute de SC B.L. SRL. la SC T. SA Negrești Oaș și un nr. de 7411
acțiuni deținute de B.F. la aceiași societate, prin care s-a stabilit
modalitatea de plată a prețului reprezentând contravaloarea acestor acțiuni
respectiv, ca aceasta să se realizeze în două rate: suma de 500 milioane lei
vechi s-a achitat la data semnării actului, iar restul de 1,5 miliarde lei
vechi, s-a achitat în dolari SUA, respectiv în numerar suma de 50000 dolari SUA,
în primăvara anului 2002.
Potrivit
prevederilor art. 5 alin. (1) din contractul încheiat de părți la data 17
Ianuarie 2001, martorul B.F. a încasat contravaloarea acțiunilor sale, sens în
care se constată că este nefondată susținerea recurentei, potrivit căreia la
data a achitării celor 50 000 dolari SUA, s-au achitat de fapt acțiunile
vândute de B.F., întrucât acesta a semnat contractul în care se confirma faptul
că a încasat prețul reprezentând contravaloarea acțiunilor vândute la SC A. SRL
la data încheierii contractului, respectiv 17 mai 2001.
În ceea
ce privește contractul de cesiune încheiat în formă autentică, între părți, la
data de 19 noiembrie 2001, având același obiect: numărul de 12.565 acțiuni
deținute de SC B.L. SRL. la S.C. T. SA Negrești Oaș, și prin care SC B.L. SRL
recunoaște că a primit integral de la cesionar valoarea acțiunilor cedate, se
constată că și din această perspectivă, susținerile recurentei sunt nefondate.
În acest
context, se constată că scopul principal al convenției încheiată între părți la
data de 25 februarie 2002 l-a reprezentat, stingerea procesului înregistrat pe
rolul Curții Supreme de Justiție, sub Dosar nr. 5003/2000 și respectarea de
către intimată a convenției din 17 mai 2001, în care la art. 5 alin. (2) se
face referire la Dosarul nr. 5003/2000, aspect ce conduce la concluzia că
retragerea acțiunii care a tăcut obiectul acelei cauze s-a realizat după încasarea
de către reclamanta SC B.L. SRL a diferenței de 1,5 miliarde lei vechi.
Așa
fiind, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge ca
nefondat recursul declarat de reclamanta SC B.L. SRL Negrești Oaș, prin
lichidator judiciar SC C.L.J. SRL Satu Mare.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D
E C I D E
Respinge
ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC B.L. SRL Negrești Oaș prin
Lichidator Judiciar SC C.L.J. SRL Satu Mare împotriva deciziei nr. 81/A/C din
14 septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția comercială, contencios
administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 24 mai 2011.