ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2972/2003

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1126 din 2 decembrie 2002, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat pe inculpatul M.N. la 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. b) și c), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. În baza art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus prevenția de la 21 aprilie 2002, la zi. În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului. S-a constatat acoperit prin restituire prejudiciul cauzat părții vătămate D.M.C., care s-a constituit parte civilă.

Inculpatul a fost obligat la 2.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat. S-a reținut că, în noaptea de 20 aprilie 2002, în jurul orelor 23,00, în timp ce se deplasa în comuna Voluntari, județul Ilfov, inculpatul M.N., fiind într-o stare avansată de ebrietate, a observat-o pe partea vătămată D.M.C., care se îndrepta spre casă și vorbea la un telefon mobil. Inculpatul, hotărând să sustragă telefonul părții vătămate, a prins-o în brațe, amenințând-o că dacă țipă, o va tăia, trântind-o în fața magazinului R. și i-a smuls, din mână, telefonul, după care a fugit. Partea vătămată a alertat martorii G.D.Ș. și O.N., precum și lucrătorii de poliție, aflați în patrulare, care au pornit în urmărirea inculpatului, reușind să-l imobilizeze.

Telefonul sustras a fost găsit pe stradă, fiind aruncat de inculpat, ridicat și restituit părții vătămate, care nu s-a constituit parte civilă. Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei. Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, criticând-o sub aspectul individualizării pedepsei, considerată prea severă, în raport cu circumstanțele reale și personale reținute în cauză, inclusiv cu atitudinea pe care a avut-o pe parcursul procesului penal. Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia penală nr. 32/ A din 27 ianuarie 2003, a respins, ca nefondat, apelul inculpatului, a dedus prevenția de la 21 aprilie 2002, la zi și l-a obligat la 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 300.000 lei, onorariu avocat oficiu se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, care prin apărătorul său, a reiterat motivul din apel, referitor la greșita individualizare a pedepsei, prin aplicarea unei pedepse prea aspre. Recursul este nefondat. Conform art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului în scopul prevenirii săvârșirii de infracțiuni, iar potrivit art. 72 din același cod, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările ce atenuează sau agravează răspunderea penală.

Ori, în cauză, se constată că instanța de fond, la dozarea pedepsei, a avut în vedere pe lângă pericolul social al faptei, atât împrejurările în care aceasta s-a comis, dar și datele referitoare la persoana inculpatului, care are antecedente penale, aspecte care se regăsesc în cuantumul pedepsei aplicate. Așa fiind, în mod corect, instanța de apel, a reținut că prima instanță a făcut o justă individualizare a pedepsei, încât, recursul, bazat pe reiterarea aceleiași critici, apare ca nefondat și va fi respins ca atare. Conform art. 88 C. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 21 aprilie 2002, la zi. Inculpatul va fi obligat să plătească statului suma de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, inclusiv, onorariul pentru apărarea din oficiu, care se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.N., împotriva deciziei penale nr. 3/ A din 27 ianuarie 2003 a Curții de Apel București, secția II-a penală. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 21 aprilie 2002, la 20 iunie 2003. Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 20 iunie 2003.