ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3430/2004

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 386 din 5

decembrie 2003 Tribunalul Vrancea i-a condamnat pe inculpații:

- A.C.,

- C.M.,

- N.F.,

în baza art. 183 C. pen., cu

aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., art. 75 alin. (1) lit. a), art. 80 și art.

76 lit. b) C. pen., la câte un an închisoare, cu aplicarea art. 64 și art. 71

C. pen.

A fost admisă în parte acțiunea

părții civile P.G., inculpații fiind obligați în solidar la plata sumei de 250

dolari S.U.A. daune morale și 5.000.000 lei despăgubiri materiale.

Inculpații au mai fost obligați la

plata cheltuielilor judiciare către stat și onorariul pentru apărătorul din

oficiu, avansat din fondul Ministerului Justiției.

Instanța a reținut, în fapt, că în

după amiaza zilei de 3 decembrie 2001, în zona Autogării din municipiul Focșani

în garsoniera închiriată de inculpatul A.C., au venit și inculpații C.M. și

N.F., însoțiți de mama acestuia din urmă, N.P. și martora B.N.N., pentru o

petrecere.

În jurul orei 18,00, în locuință a

venit și victima P.M., aflată în stare de ebrietate și care, pe parcursul

serii, a adus de mai multe ori băuturi alcoolice (vodcă, coniac) consumându-le

toți, astfel că și inculpații au ajuns în stare de ebrietate.

În aceste împrejurări victima P.M. a

avut atitudine indecentă față de cele două femei, ceea ce i-a revoltat pe

inculpați, care au încercat să-l tempereze.

În replică, victima a devenit

violentă, luând un scaun cu care a încercat să-i lovească pe cei prezenți,

fiind însă dezarmați, ocazie cu care scaunul a fost rupt.

Inculpații, aflați în stare de

ebrietate, au început să lovească victima cu pumnii și picioarele, inclusiv cu

un picior de la scaunul rupt, actele de violență fiind realizate timp

îndelungat, până când victima a ajuns în stare de inconștiență.

Cele două femei, urmare acestui

scandal, au părăsit locuința.

Inculpații au așezat victima în pat

și constatând că nu-și revine, au udat-o cu apă pe față și piept, însă fără

vreun efect.

La inițiativa inculpatului A.C.

victima a fost scoasă din garsonieră, în cursul nopții de 3 decembrie 2001, de

către cei 3 inculpați, pe hol, în fața ușii, unde a fost abandonată, după care

inculpatul N.F. a plecat acasă iar ceilalți doi s-au întors în garsonieră,

culcându-se.

Locul în care a fost abandonată

victima pe palier nu era iluminat, astfel că aceasta nu a fost observată decât

după orele 9,00 dimineața, când a fost anunțat Serviciul Ambulanță și

transportată la Spitalul Județean Focșani.

De menționat că în cursul nopții de

3 decembrie 2001 temperatura era scăzută, rezultând din relațiile furnizate de

Stația Meteorologică Focșani că aceasta a fost de -3

o

- 4

o

C.

Investigațiile medicale au confirmat

că victima se afla în stare de șoc traumatic și cu toate îngrijirile medicale

acordate aceasta a decedat la data de 7 decembrie 2001.

Din Raportul de autopsie al S.M.L.

Vrancea, rezultă că moartea numitului P.M. a fost violentă, fiind datorată

edemului pulmonar acut, complicația terminală survenită pe fondul unor leziuni

traumatice ale gambelor, combinată cu acțiunea locală a frigului (degerătură

profundă).

Leziunile traumatice constatate s-au

putut produce prin loviri repetate cu corpuri contondente, existând legătură de

cauzalitate între acestea și deces de tip secundar.

Actul medico-legal a fost avizat de

Comisia de avizare și control din cadrul I.M.L. Iași, cu precizarea că starea

de ebrietate, hipotermia și leziunile corporale, în succesiunea lor, au

contribuit la producerea decesului, astfel că ele sunt în legătură cauzală cu

decesul.

De menționat că atât inculpații, cât

și victima sunt surdo-muți, asigurându-li-se inculpaților în cursul urmăririi

penale și al judecății interpret în limbaj mimico-gestic.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, care a criticat-o

pentru nelegalitatea pedepselor, care, în raport de dispozițiile art. 76 alin.

(2) C. pen., nu puteau fi mai mici de o treime din minimul special, precum și

cei trei inculpați, care au invocat starea de legitimă apărare în care s-au

aflat, solicitând achitarea.

Prin decizia penală nr. 58 din 9

februarie 2004, Curtea de Apel Galați a admis apelul parchetului și, aplicând

dispozițiile art. 76 alin. (2) C. pen., după desființarea hotărârii atacate a

majorat pedepsele pentru inculpați la câte un an și 8 luni închisoare,

menținând celelalte dispoziții.

Apelurile inculpaților au fost

respinse ca nefondate, instanța de control judiciar constatând că în cauză nu

sunt întrunite condițiile legitimei apărări, inculpații scoțând victima și

abandonând-o în hol, după ce aceasta nu mai prezenta nici un pericol, fiind

inconștientă.

Decizia penală sus-menționată a fost

atacată cu recurs de către inculpați, nemotivat în scris însă susținut oral,

prin apărător ales și personal, pentru cazurile de casare prevăzute de art. 385

9

alin. (1) pct. 12, 17 și 18 C. proc. pen.

S-a arătat astfel, că cei 3

inculpați au exercitat acte de violență față de victimă atât pentru a le apăra

pe cele două femei de agresivitatea acesteia, cât și în proprie apărare, fiind,

la rândul lor, atacați de aceasta, persoană cu o constituție fizică atletică.

Scoaterea victimei din garsonieră

s-a făcut cu scopul determinării acesteia să plece acasă, inculpații neavând

reprezentarea imposibilității deplasării ei.

În consecință, se solicită achitarea

inculpaților, fie pentru neîntrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii

sub aspectul laturii subiective, fie pentru existența cauzei de înlăturare a

caracterului penal al faptei, respectiv a legitimei apărări, nereținută

datorită erorii grave de fapt comise de instanțe.

În subsidiar s-a cerut schimbarea

încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., în

raport de numărul de zile îngrijiri medicale, de până la 20 zile, conform

actului medico-legal, de care victima ar fi avut nevoie dacă ar fi trăit.

Verificând hotărârea atacată pe baza

materialului de la dosar și în raport de cazurile de casare invocate, care,

potrivit art. 385

9

alin. (3), raportat la art. 385

10

alin. (2

1

) C. proc. pen., se iau în considerare din oficiu, Curtea

constată că recursurile inculpaților nu sunt fondate.

Situația de fapt, așa cum a fost

reținută de instanțe, este temeinic stabilită și rezultă din mijloacele de

probă legal administrate în cauză.

Raportul de autopsie consemnează nu

mai puțin de 13 semne de violență, dispuse pe cap (ureche și regiunile

orbitare), brațe, hemitorace și membrele inferioare, altfel spus, pe întreaga

suprafață a corpului victimei.

Martorele N.P. și B.N.N. confirmă

săvârșirea de către victimă a unor gesturi indecente față de ele, dar și

momentele inițiale ale actelor de violență ale inculpaților, după care acestea

au părăsit garsoniera.

Inculpații, însă, prin declarațiile

date în cursul urmăririi penale, și menținute la instanță, cu unele nuanțe,

recunosc, așa cum s-a reținut, împrejurările și modalitățile faptice în care au

agresat victima, că aceasta și-a pierdut cunoștința și au udat-o cu apă pentru

a-și reveni după care, la miezul nopții, au scos-o din încăpere și au lăsat-o

în fața ușii.

Față de aceste împrejurări,

încadrarea juridică în infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen., este legală.

Inculpații, în stare de provocare,

au lovit victima repetat, cu pumnii și picioarele, precum și cu un picior de la

scaun, aducând-o pe fondul și al consumului de alcool, în stare de

inconștiență.

Scoțând-o, în această stare, afară

în hol, într-o noapte cu temperatură scăzută, inculpații trebuiau să prevadă,

dată fiind imposibilitatea deplasării victimei, că aceasta, expusă astfel, ar

putea deceda, ceea ce, și din aceste cauze, s-a și întâmplat.

Faptele inculpaților, având urmarea

produsă în condițiile arătate, implică vinovăția acestora în forma

praeterintenției, așa cum au și reținut, corect, instanțele care s-au pronunțat

în cauză.

Pentru cele ce preced, recursurile

inculpaților urmează să fie respinse ca nefondate.

Inculpații vor fi obligați la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații A.C., N.F. și C.M. împotriva deciziei penale nr. 58 din

9 februarie 2004 a Curții de Apel Galați.

Obligă pe recurenți la plata sumei

de câte 1.200.000 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit interpretului de

limbaj mimico-gestic desemnat pentru inculpați, se va plăti din fondul Înaltei

Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

22 iunie 2004.