ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1369/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 974 din 3

februarie 2003 Tribunalul București, secția I penală, a respins, ca nefondată,

cererea de întrerupere a executării pedepsei de 8 ani închisoare a

condamnatului B.S.

Pentru a pronunța această hotărâre,

prima instanță a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Judecătoriei sectorului 2 București, sub nr. 2312 din 13 martie 2003,

condamnatul B.S. a solicitat instanței să dispună întreruperea executării

pedepsei de 8 ani închisoare, la care a fost condamnat prin sentința penală nr.

362/2001 a Tribunalului București, secția I penală.

În motivarea cererii condamnatul a

învederat că are o situație familială deosebită, părinții săi fiind bolnavi și

bătrâni și locuiesc într-o casă aflată într-o stare avansată de degradare.

Prin sentința penală nr. 488 din 31

martie 2003 Judecătoria sector 2 București a dispus, în conformitate cu

dispozițiile art. 42 C. pen., cu referire la art. 456 C. proc. pen., declinarea

competenței soluționării cauzei în favoarea Tribunalului București, secția I

penală.

Aceasta s-a înregistrat pe rolul

Tribunalului București, secția a II-a penală, sub nr. 2414 din 15 mai 2003.

În dovedirea cererii de întrerupere

a executării pedepsei pentru cazul, prevăzut de art. 453 lit. c) C. proc. pen.,

tribunalul a încuviințat efectuarea unei anchete sociale la domiciliul

părinților condamnatului.

Prin adresa nr. 67782 din 3

octombrie 2003 Consiliul Local al sectorului 2 București, Serviciul de

Asistență socială a înaintat referatul întocmit în urma efectuării anchetei

sociale, din care rezultă că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile impuse de art.

453 lit. c) C. proc. pen.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel condamnatul B.S. solicitând admiterea lui și întreruperea

executării pedepsei pentru motive familiale.

Prin decizia penală nr. 755/ A din

12 decembrie 2003 Curtea de Apel București, secția I penală, a respins, ca

nefondat, apelul declarat de condamnat.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs condamnatul B.S., solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârilor și pe fond admiterea cererii formulate de el, pentru întreruperea

pedepsei închisorii în a cărei executare se află, pentru a efectua unele

reparații la imobilul în care locuiește familia sa și pentru a-i acorda ajutor

material.

Examinând recursul în raport de

motivele invocate, se constată că nu este fondat, pentru considerentele ce

urmează.

Potrivit art. 455, raportat la art. 453

lit. c) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când

din cauza unor împrejurări speciale, executarea imediată a pedepsei ar avea

consecințe grave, pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează.

Raportând cauzei aceste texte de

lege, se reține din ancheta socială întocmită de Consiliul Local al sectorului

2, Serviciul de Asistență Socială, că părinții condamnatului locuiesc împreună

cu fiul lor, fratele vitreg al acestuia și familia condamnatului.

Locuința este proprietatea

părinților condamnatului și este compusă din 2 camere, modest mobilate și prost

întreținute.

Venitul familiei condamnatului se

compune din veniturile obținute de părinții lui, totalizând un venit de

aproximativ 1.900.000 lei.

De asemenea, s-a mai reținut în

referatul de anchetă socială, că mama condamnatului suferă de afecțiuni ale

stomacului, dar nu are certificat medical.

Așadar, se constată că nu sunt

îndeplinite condițiile cerute de dispozițiile art. 455, raportat la art. 453 lit.

c) C. proc. pen., deoarece nu s-a făcut dovada existenței acelor împrejurări

speciale din cauza cărora executarea în continuare a pedepsei închisorii ar

putea avea consecințe grave, pentru condamnat sau familia lui, de natură să

justifice întreruperea executării pedepsei pe o perioadă de cel mult 3 luni.

Pentru aceste considerente, în

temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca recursul

declarat de condamnat să fie respins ca nefondat.

În temeiul art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., recurentul condamnat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare

către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul B.S., împotriva deciziei penale nr. 755/ A din 12

decembrie 2003 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă pe recurentul condamnat la

plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 10

martie 2004.