ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 558/2004

Asupra contestației

în anulare formulată de  S.C. „L.C.” SRL împotriva deciziei civile nr. 3050/2000

pronunțată de Curtea Supremă de Justiție, secția de contencios administrativ,

constată următoarele:

Contestatoarea

a solicitat anularea deciziei nr. 3050/2000 și rejudecarea recursului ce a

format obiectul dosarului nr. 112/2000 motivat de faptul că la instanța de

recurs a fost citat la o altă adresă decât cea pe care  a indicat-o la instanța

de fond ca fiind sediul ales pentru comunicarea  actelor de procedură.

Analizând

cererea formulată în raport de motivul invocat și de dispozițiile art. 317 C.

proc. civ., Curtea o va respinge pentru următoarele considerente:

Prin

decizia civilă nr. 3050/2000 pronunțată de Curtea Supremă de Justiție în

dosarul nr. 112/2000 au fost respinse recursurile formulată de Ministerul

Finanțelor și Direcția Generală a Finanțelor Publice București ca nefondate și

s-a anulat ca insuficient timbrat recursul declarat de S.C. „L.C.” SRL,

contestatoarea din cauza de față.

În

motivarea deciziei s-a reținut  că deși a fost legal citată cu mențiunea de a

timbra, contestatoarea  nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru

și că de altfel recursul său nu a fost motivat.

Susținerea

contestatoarei cu privire la faptul că a fost citată la  o altă adresă decât

cea indicată la instanța de fond ca fiind sediu ales pentru comunicarea actelor

de procedură, este neîntemeiată, urmând a fi înlăturată ca atare, în sensul

celor ce se vor arăta mai jos:

Potrivit

dispozițiilor art. 93 C. proc. civ.  „În   caz de alegere de domiciliu (sediu

în cazul de față),  dacă partea a arătat și persoana însărcinată cu primirea

actelor de procedură, comunicarea acestora se va face la acea persoană, iar în

lipsa unei asemenea arătări, la domiciliul părții” (sediu).

Or, în

declarația de recurs prin care Curtea Supremă de Justiție a fost investită

contestatoarea nu a făcut nici o precizare în sensul dispozițiilor art. 93 C.

proc. civ., motiv pentru care aceasta a fost citată la sediu pe care și l-a

indicat în acțiunea  introductivă de  instanță.

În

aceste condiții citarea a fost făcută procedural în cauză nefiind aplicabile

dispozițiile art. 317 pct. 1 C. proc. civ.

În

consecință, contestația în anulare va fi respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge

contestația în anulare formulată de S.C. „L.C.” SRL București împotriva

deciziei civile nr.3050 din 30 octombrie 2000 a Curții de Apel București, saecția

contencios administrativ.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 10 februarie 2004.