ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.12.2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5827/2003

HOTĂRÂRE
11.12.2003
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5827/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursurilor de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 326 din 2

aprilie 2003 a Tribunalului București, secția I penală, au fost condamnați inculpații:

- H.I.B. la:

- două pedepse de câte 4 ani

închisoare, pentru două infracțiuni prevăzute de art. 13 alin. (2), (3) și (4)

din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) și art.

76 lit. a) C. pen., precum și a art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen.,

s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.

pen., pe timp de 2 ani (două pedepse complementare);

- 2 ani închisoare pentru

infracțiunea prevăzută de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu

aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., precum și a art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor privative de libertate,

dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani închisoare, cu

aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În temeiul art. 35 alin. (2) și (3) C.

pen., va executa și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor,

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe timp de 2 ani.

Conform art. 88 C. pen., s-a dedus

perioada arestării preventive de la 12 mai 2002, la zi, iar în baza art. 350 C.

proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

- T.M. la:

- două pedepse de câte 3 ani și 6

luni închisoare, pentru două infracțiuni prevăzute de art. 13 alin. (2), (3) și

(4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.

S-a dispus aplicarea art. 71 și art.

64 C. pen.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen.,

s-au aplicat inculpatului două pedepse complementare, constând în interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe timp de 2 ani.

- 2 ani închisoare pentru

infracțiunea prevăzută de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea

art. 74 și art. 76 C. pen.

S-a dispus aplicarea art. 71 și art.

64 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) C. pen., au fost contopite pedepsele privative de libertate, dispunându-se

ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare,

cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen., iar potrivit dispozițiilor art. 35 alin.

(2) și (3) C. pen., s-au contopit pedepsele complementare, urmând a executa

interzicerea pe timp de 2 ani, a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b)

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus

din pedeapsa principală, perioada reținerii și arestării preventive, de la 12

iunie 2002, la zi, iar conform art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de

arest.

- R.A.M. la:

- două pedepse de câte 3 ani și 6

luni închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen., pentru două

infracțiuni prevăzute de art. 13 alin. (2), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001,

cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.

În baza art. 65 C. pen., s-au

aplicat inculpatei două pedepse complementare a interzicerii drepturilor,

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe timp de 2 ani.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) C. pen., s-au contopit pedepsele principale, iar în baza art. 35 alin. (2)

și (3) din același cod, s-au contopit pedepsele complementare, dispunându-se ca

inculpata să execute 3 ani și 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 și art.

64 C. pen. și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b)

Conform art. 88 C. pen., s-a dedus

din pedeapsa principală, perioada reținerii și arestării preventive de la 12

iunie 2002, la zi, iar în temeiul art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea

de arest a inculpatei.

S-a luat act că părțile vătămate S.C.L.

și I.L. nu s-au constituit părți civile în procesul penal.

În baza art. 118 lit. b) C. proc.

pen., s-au confiscat de la inculpatul H.I.B. următoarele bunuri: 12 unități

P.C. a celor 12 monitoare, 18 boxe, un receiver, un C.D. – Rom, un alimentator,

un SWITCH FAST ED ETHRNET, un modem extern, un modem intern, 6 minicamere WEB,

8 minicamere PHILIPS, o imprimantă LEX MARCS, 11 mouse – uri, 13 tastaturi, 29

dischete, 158 C.D.- uri și C.D. – Rom - uri.

Fiecare inculpat a fost obligat să

plătească statului câte 3.000.000 lei.

S-a reținut că, în perioada aprilie –

iunie 2002, inculpații au găzduit într-un imobil din comuna Corbeanca, județul

Ilfov, închiriat de inculpata R.A.M., pe părțile vătămate S.C.L. și I.L., în

vârstă de 14 ani, unde prin violență și amenințări le-au obligat să execute

reprezentări pornografice, în vederea producerii și difuzării de materiale de

acest gen, pe internet.

Împotriva sentinței au declarat apel

Parchetul de pe lângă Tribunalul București și cei trei inculpați.

Prin apelul declarat, Parchetul a

criticat sentința pentru omisiunea de a se constata grațiate pedepsele aplicate

inculpaților H.I.B. și T.M. pentru infracțiunea, prevăzută de art. 18 din Legea

nr. 678/2001, pentru greșita individualizare a pedepselor și pentru omisiunea

confiscării sumei de 535.51 dolari SUA provenită din infracțiune, iar

inculpații au invocat greșita condamnare și în subsidiar greșita

individualizare a pedepselor, solicitând a se da o mai mare eficiență

circumstanțelor atenuante deja recunoscute.

Curtea de Apel București, secția I

penală, prin decizia penală nr. 601 din 14 octombrie 2003, a admis apelurile

declarate de Parchet și de cei trei inculpați, a desființat parțial sentința

și, în fond:

A descontopit pedepsele aplicate

inculpaților, în pedepsele componente.

A redus pedepsele aplicate

inculpaților în baza art. 13 alin. (2), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001, cu

aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., la câte un an și 6 luni închisoare (câte

două pedepse), urmând ca, în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen.,

fiecare să execute câte un an și 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 și

art. 64 C. pen.

A înlăturat aplicarea art. 65 alin.

(2) și art. 35 alin. (2) și (3) C. pen.

În baza art. 18 alin. (1) din Legea nr.

678/2001, cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., a condamnat pe inculpații H.I.B.

și T.M., la câte un an închisoare și a constatat grațiate aceste două pedepse,

conform art. 1 din Legea nr. 543/2002.

A dispus confiscarea de la

inculpatul H.I.B., a sumei de 535.51 dolari SUA, conform prevederilor art. 118 lit.

d) C. pen.

A menținut celelalte dispoziții ale

sentinței.

S-a computat detenția preventivă a

inculpaților, de la 12 iunie 2002, la zi și s-a prelungit arestarea preventivă

cu câte 30 de zile.

Se motivează, în esență, că, în

cauză, s-au reținut corect circumstanțe atenuante, dar se apreciază că li se

poate da o mai largă eficiență; că în raport de cuantumul pedepselor

principale, ce vor fi aplicate, nu se mai poate aplica pedeapsa complementară a

interzicerii unor drepturi; cu privire la infracțiunea, prevăzută de art. 18 alin.

(1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., pedepsele

ce vor fi aplicate primilor doi inculpați, sunt grațiate, conform art. 1 din

Legea nr. 543/2002 și că s-a omis a se confisca suma de 535.51 dolari SUA deși

s-a dovedit că provine din săvârșirea faptelor penale.

Împotriva deciziei instanței de

apel, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și

inculpații T.M. și R.A.M.

Cu privire la recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

Se invocă cazul de recurs, prevăzut

de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., greșita individualizare a

pedepselor aplicate inculpaților.

Se solicită casarea deciziei atacate

și a sentinței, iar pe fond înlăturarea circumstanțelor atenuante, reținute

nejustificat și aplicarea unor pedepse într-un cuantum sporit, apte a realiza

scopul preventiv – educativ.

Recursul este fondat.

Acordarea circumstanțelor atenuante

și aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., este motivată în sentință, însușită în

apel, pe situația personală a inculpaților în sensul că aceștia sunt elemente

tinere, studenți, fără antecedente penale, provenind din familii organizate, cu

conduită bună pe parcursul procesului penal.

Aceste aspecte nu au fost însă

analizate în raport cu celelalte elemente ale cauzei, respectiv cu pericolul

social sporit al faptelor săvârșite, modul în care inculpații au procedat,

racolarea unor minore de 14 ani și apoi exercitarea asupra acestora de acte de

violență fizică și morală, scopul urmărit, folosirea de aparatură electronică

de care dispuneau și cu pregătirea lor intelectuală.

Analizarea în ansamblu a acestor

elemente, duc la concluzia că nu se impune a se recunoaște circumstanțe

atenuante, ci dimpotrivă a se înlătura și aplica pedepse mai mari, în cuantum

suficient pentru realizarea scopului educativ – preventiv, prevăzut de art. 52 C.

pen.

Cu privire la recursul declarat de

inculpatul T.M.

În primul motiv formulat, s-a

susținut că nu a participat direct la săvârșirea infracțiunilor, el având doar

rolul de traducător, lipsind în cazul său laturile obiective și subiective ale

infracțiunilor, solicitând să fie achitat.

Critica este nefondată.

Din examinarea dosarului cauzei se

constată că instanțele de judecată, interpretând corect probele administrate, au

reținut corect situația de fapt și vinovăția inculpaților.

În declarația dată la urmărirea

penală, în fața procurorului, în prezența apărătorului desemnat din oficiu,

inculpatul T.M. a recunoscut că a cunoscut de la H.I.B., obiectul de activitate

ce urma să se desfășoare, și ce trebuia să facă el personal, a fost de acord, a

desfășurat activități specifice infracțiunilor respective, a primit și o

remunerație de la primul inculpat și a recunoscut că este vinovat.

Aceste mărturisiri se coroborează cu

declarațiile părților vătămate S.C.L. și I.E.L. și ale inculpaților H.I.B. și R.A.M.

Printr-un motiv subsidiar,

inculpatul T.M. a solicitat reducerea pedepsei.

Față de cele arătate la examinarea

recursului declarat de parchet, nu se impune reducerea pedepselor aplicate, ci

dimpotrivă a se majora.

Sub acest aspect, mai este subliniată

și poziția negativă a inculpatului în fața instanțelor de judecată, în sensul

că, fără a justifica revenirea asupra recunoașterilor de la urmărirea penală și

fără a combate probele administrate, a negat săvârșirea faptelor.

Cu privire la recursul declarat de

inculpata R.A.M.

S-a susținut că ea doar locuia în

imobilul respectiv, fără a participa direct la săvârșirea infracțiunilor, că nu

știa că părțile vătămate erau minore și nici ce făceau ele în camera

respectivă, solicitând, în principal, achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a),

raportat la art. 10, lit. b

1

) C. proc. pen. și la art. 18

1

Se constată că instanțele au reținut

corect situația de fapt și vinovăția cu privire și la această inculpată, iar

susținerile formulate în acest motiv de recurs sunt contrazise de

interogatoriul de la urmărirea penală, luat de procuror, în prezența

apărătorului acesteia, în care inculpata a recunoscut că ea a închiriat

imobilul în care s-a desfășurat acțiunea ilicită, semnând și contractul de

închiriere, că locuia acolo timp de 3 – 4 zile pe săptămână, că știa că inculpatul

H.I.B. a adus și montat aparatură electronică (calculatoare și camere de luat

vederi), că s-au adus acolo două fete, aflând de la acestea că au vârsta de

15-16 ani și că așa cum i s-a spus de inculpatul H.I.B., le-a arătat minorelor

ce trebuie să facă, adică să se dezbrace și în ce poziție să stea pentru a fi

fotografiate.

Această declarație se coroborează cu

declarațiile celorlalți inculpați și ale părților vătămate minore.

Situația de fapt reținută, a fost

caracterizată corect în drept, ca fiind două infracțiuni, prevăzute de art. 13 alin.

(2), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001, prezentând evident pericolul social al

infracțiunilor respective și nu se poate considera că faptele sunt lipsite în

mod vădit de importanță.

În consecință, nu sunt îndeplinite

condițiile pentru aplicarea dispozițiilor art. 18

1

nici nu se constată vreo cauză care înlătură caracterul penal al faptelor.

Printr-un alt motiv de recurs, s-a

solicitat reducerea pedepsei, față de situația personală a acesteia (studentă,

fără antecedente penale).

Pentru considerentele înfățișate în

partea în care s-a examinat recursul procurorului, pedeapsa aplicată nu poate

fi considerată ca prea mare și că s-ar impune a se reduce cuantumul, ci

dimpotrivă urmează a se majora.

Față de cele arătate, urmează ca, în

baza art. 385

15

, pct. 2, lit. d) C. proc. pen., a se admite recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și a se casa decizia

atacată precum și sentința, numai cu privire la individualizarea pedepselor

aplicate inculpaților, a se înlătura aplicarea dispozițiilor art. 33 și art. 34

le repune în individualitatea lor, precum și a se înlătura aplicarea art. 74 și

art. 76 C. pen., pentru fiecare inculpat.

Totodată, urmează pentru

infracțiunile prevăzute de art. 13, alin. (2), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001

(două infracțiuni), a condamna pe inculpații H.I.B., T.M. și R.A.M., la câte 5

ani și 6 luni închisoare și câte 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art.

64 lit. a), b), d) și e) C. pen., pe o durată de câte 3 ani (câte două pedepse

fiecare inculpat).

Pentru infracțiunea prevăzută de art.

18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, urmează a condamna pe inculpații H.I.B. și

T.M., la câte 2 ani și 6 luni închisoare și a constata că aceste ultime pedepse

sunt grațiate, conform art. 1 din Legea nr. 543/2002.

Apoi, se vor contopi pedepsele

executabile, urmând ca inculpații să execute fiecare câte 5 ani și 6 luni

închisoare și câte 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a),

b), d) și e) C. pen.

Recursurile declarate de inculpații T.M.

și R.A.M. fiind nefondate, urmează a se respinge, ca atare, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a-i obliga la plata cheltuielilor judiciare

către stat.

Din durata pedepselor aplicate, se

va computa arestarea preventivă de la 12 iunie 2002, la data pronunțării

prezentei decizii pentru fiecare inculpat.

Admite recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, împotriva sentinței penale nr. 326

din 2 aprilie 2003 a Tribunalului București, secția I penală și a deciziei nr. 601

din 14 octombrie 2003 a Curții de Apel București, secția I penală, privind pe

inculpații H.I.B., T.M. și R.A.M.

Casează hotărârile atacate numai

privitor la individualizarea pedepselor aplicate inculpaților.

Înlătură aplicarea dispozițiilor art.

33 și art. 34 C. pen.

Descontopește pedepsele rezultante

în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură aplicarea dispozițiilor art.

74 și art.76 C. pen., pentru fiecare inculpat.

Condamnă inculpații după cum

urmează:

- pentru infracțiunile prevăzute de art.

13 alin. (2), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001:

- H.I.B. la câte 5 ani și 6 luni

închisoare și interzicerea unor drepturi, prevăzute de art. 64 lit. a), b), d)

și e) C. pen., pe o durată de câte 3 ani;

- T.M. la câte 5 ani și 6 luni

închisoare și interzicerea unor drepturi, prevăzute de art. 64 lit. a), b), d)

și e) C. pen., pe o durată de câte 3 ani;

- R.A.M. la câte 5 ani și 6 luni

închisoare și interzicerea unor drepturi, prevăzute de art. 64 lit. a), b), d)

și e) C. pen., pe o durată de câte 3 ani;

- pentru infracțiunea prevăzută de

art. 18 alin. (1) din Legea nr. 678/2001:

- H.I.B. la 2 ani și 6 luni

închisoare;

- T.M. la 2 ani și 6 luni

închisoare;

Constată aceste ultime două pedepse

grațiate, conform art. 1 din Legea nr. 543/2002.

În urma contopirii pedepselor

executabile, inculpații vor executa fiecare pedeapsa cea mai grea, respectiv, 5

ani și 6 luni închisoare și câte 3 ani interzicerea unor drepturi, prevăzute de

art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen.

Respinge recursurile inculpaților T.M.

și R.A.M., ca nefondate.

Compută din pedepsele rezultante

aplicate inculpaților, durata arestării preventive de la 12 iunie 2002, la 11

decembrie 2003 pentru fiecare inculpat.

Obligă pe recurenții inculpați T.M.

și R.A.M. să plătească statului câte 1.100.000 lei cheltuieli judiciare

Pronunțată în ședință publică, azi

11 decembrie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-04-08
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2394/2005
Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1228 din 30 septembrie 2004, Tribunalul București, secția I penală, a dispus condamnarea inculpatului D.D.C. la 3 ani și 6 luni închisoa
ÎCCJ 2005-06-22
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3854/2005
ții în prezenta cauză sunt concurente cu infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 206 din 9 februarie 2004 a Judecătoriei sectorului 2 București, definitivă la 2 septembrie 2004 prin nerecurarea deciziei
ÎCCJ 2003-12-05
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5723/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 740 din 11 august 2003 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, s-a admis cererea de contopire a pedepselor formulată de condamnata
ÎCCJ 2004-01-16
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 284/2004
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 39 din 20 ianuarie 2003, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat pe inculpatul B.C. la: - 5 ani închisoare pentru săvârșire
ÎCCJ 2003-10-15
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4534/2003
Asupra recursurilor de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 486 din 21 mai 2002, Tribunalul București i-a condamnat pe inculpații: - M.M.D. - în baza art. 26 C. pen., raportat la art. 211 alin.
Sursă