Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.01.2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 466/2004

HOTĂRÂRE
27.01.2004
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 466/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 521 din 27 mai 2003, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, inculpatul C.M. a fost condamnat, după cum urmează: - 4 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) și alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 lit. c) și art. 76 lit. a) C. pen.; - 2 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 288 alin. (1), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 lit. c) și art. 76 C. pen.

Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 6 luni și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus prevenția de la 20 iulie 2001 la zi. În baza art. 348 C. proc. pen., s-a dispus anularea legitimației tip M.A.N. Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1.092.780.840 lei despăgubiri către partea civilă SC A.G. SA. A reținut instanța că inculpatul C.M. împreună cu numiții N.G. și B.V.V. (față de care s-a disjuns cauza) în seara zilei de 27 septembrie 1999 au pătruns prin tăierea plasei gardului, în incinta depozitului SC A.G. SA, de unde au sustras 41 butoaie ce conțineau 1.395 kg medicamente.

După sustragerea medicamentelor, la plecare, inculpatul C.M. a închis ușa și a montat un lacăt identic cu cel original. Pentru a putea să valorifice marfa, inculpatul C.M. l-a contactat pe inculpatul T.P., solicitându-i acestuia să falsifice niște documente de transport (factură, aviz) și, de asemenea, i-a solicitat să-i confecționeze o legitimație tip M.A.N. În acest scop i-a remis inculpatului T.P. o legitimație, provenind dintr-un furt săvârșit anterior. Inculpatul T.P. nu a cunoscut faptul că medicamentele ce urmau a fi valorificate provin din furt. În legătură cu legitimația tip M.A.N. pe care a primit-o de la inculpatul C.M., inculpatul T.P. și-a aplicat propria-i fotografie pe această legitimație.

Pentru transportul medicamentelor sustrase, inculpatul C.M. a apelat la serviciile învinuitului B.C., căruia i-a comunicat că ar dori să transporte marfa de la Mogoșoaia la Brașov, nespecificând natura mărfii. În acest scop, inculpații C.M. și T.P. s-au deplasat la depozitul SC A.G. SA din comuna Mogoșoaia, unde inculpatul C.M. a încărcat cele 41 butoaie, iar inculpatul T.P. a rămas în mașină, din cauza întunericului nevăzând conținutul butoaielor. După încărcarea mărfii, B.C. i-a cerut inculpatului să-i remită actele justificative și de transport ale mărfii, comunicându-i că în lipsa acestora, el nu va efectua transportul. Inculpatul i-a spus că nu le are la el, dar i le va da a doua zi. În acel moment, învinuitul a închis duba, a asigurat-o și a plecat acasă, urmând ca transportul să fie efectuat după ce îi vor fi prezentate documentele mărfii.

Inculpatul C.M. a luat legătura cu T.P., căruia i-a dat niște documente fictive, pe care acesta din urmă le-a falsificat. A doua zi, inculpatul i-a arătat documentele lui B.C. care, de bună credință, crezând că sunt reale, a acceptat să efectueze transportul. În acest scop, inculpatul C.M. a împrumutat un automobil al cărui proprietar este numitul R.I. și a plecat spre Brașov, având ca pasageri pe T.P. și numiții B.V.V. și N.G. În spatele autoturismului a circulat învinuitul B.C., care transporta medicamentele. La farmacia SC S. SA, au luat legătura cu patronul firmei, martorul S.I., căruia i-au comunicat că sunt ofițeri ai armatei române, în acest sens, T.P. prezentând legitimația pe care era scris „Lt.

col. R.C.”. De asemenea, cei doi i-au comunicat numitului S.I. că substanța folosită la fabricarea medicamentelor, provine dintr-un depozit al armatei. Martorul a achiziționat două butoaie de prafuri de medicamente, contra sumei de 5.000.000 lei, iar patru butoaie le-a luat în custodie pentru a le analiza conținutul, în lipsa unui buletin de analiză, urmând a achita ulterior contravaloarea acestora. Sesizând faptul că marfa nu mai poate fi valorificată fără să-i aducă neplăceri, inculpatul C.M. a hotărât să o abandoneze pe un câmp, aflat pe raza comunei Cornești, județul Dâmbovița, pretextând față de ceilalți învinuiți că aceste medicamente erau expirate. Ulterior, cele 35 butoaie au fost găsite abandonate, fiind predate părții vătămate SC A.G.

SA. De asemenea, cele 6 butoaie ridicate de la SC S. SA Brașov, au fost predate părții vătămate. Rezultă că din cantitatea de 1.395 kg materie primă, s-a recuperat cantitatea de 987,7 kg, nefiind recuperată cantitatea de 412,5 kg. Instanța de fond a dispus schimbarea încadrării juridice, cu privire la prejudiciul produs, care nu este mai mare de 2.000.000.000 lei. Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București criticând-o pentru netemeinicia pedepsei aplicate inculpatului C.M. și a solicitat majorarea acesteia. Inculpatul a criticat sentința tot pentru netemeinicia pedepsei aplicate, pe care a apreciat-o ca prea aspră și a solicitat reducerea ei. Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 570 din 26 septembrie 2003, a respins ca nefondate apelurile declarate.

A motivat instanța de apel că, în raport de probele administrate, situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost corect reținute. Faptei inculpatului i s-a dat o încadrare juridică legală. Pedepsele aplicate inculpatului pentru fiecare infracțiune reținută, au fost just individualizate, în raport de criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. și nu se justifică majorarea sau reducerea acestora. Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, criticând-o cu privire la greșita individualizare a pedepselor aplicate inculpatului C.M. și cu privire la omisiunea deducerii din pedeapsă, a perioadei executate prin arest preventiv de către acesta.

Examinând recursul declarat de Parchet, precum și din oficiu, în conformitate cu art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., se constată următoarele: În cauză nu se contestă sustragerea de către inculpat împreună cu mai multe persoane, prin efracție, noaptea, a cantității de 1395 kg medicamente, depozitată în 41 de butoaie. Încadrarea juridică dată faptei de sustragere în infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) și alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 lit. c) și art. 76 C. pen., este greșită. Reținerea alineatului 3 în cadrul infracțiunii de furt calificat a fost motivată de instanța de fond, prin aceia că bunurile însușite de inculpat, au pus în pericol siguranța statului și a persoanelor pe drumurile publice.

Instanța de apel a menținut această încadrare juridică. Alineatul 3 al infracțiunii de furt calificat a fost introdus prin O.U.G. nr. 207 din 15 noiembrie 2000, modificat prin Legea nr. 456/2001. La lit. g) al acestui alineat a fost incriminată fapta de sustragere de bunuri prin însușirea cărora se pune în pericol siguranța traficului și a persoanelor pe drumurile publice, care se pedepsește cu închisoare de la 4 la 18 ani. Pe de o parte fapta de furt calificat a fost săvârșită de inculpat la data de 27 septembrie 1999, anterior modificărilor aduse prin O.U.G. nr. 207 din 15 noiembrie 2000, iar pe de altă parte medicamentele sustrase (ampicilină, piracetam, cimetidină, propranolol și rivanol) nu sunt de natură să pună în pericol siguranța traficului și a persoanelor pe drumurile publice.

Față de cele reținute, urmează a dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea, prevăzută de art. 208 și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) și alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 13, art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 lit. c) și art. 76 C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 208 și art. 209 lit. a), g) și i), cu aplicarea art. 37 lit. b) și art. 13 C. pen. Motivul de recurs al parchetului cu privire la netemeinicia pedepselor aplicate inculpatului, este întemeiat. Pericolul social al faptelor comise, modalitatea în care acestea au fost săvârșite, paguba mare cauzată părții civile, împrejurarea că inculpatul este recidivist (suferind o condamnare pentru același gen de infracțiuni) justifică înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute și aplicarea unui tratament sancționator mai aspru.

În conformitate cu art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., urmează a admite recursul declarat de Parchet, în sensul celor reținute.

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, împotriva deciziei penale nr. 570 din 26 septembrie 2003 a Curții de Apel București, secția I penală, privind pe intimatul inculpat C.M. Casează decizia atacată și sentința penală nr. 521 din 27 mai 2003 a Tribunalului București, secția a II-a penală, cu privire la încadrarea juridică reținută faptei de furt calificat și reținerea nejustificată a circumstanțelor atenuante. Descontopește pedeapsa rezultantă în pedepsele componente, astfel: - 4 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) și alin. (3), cu aplicarea art. 37 lit. b) și art. 74 lit. c), art. 76 lit. a) și art. 13 C. pen.; - 2 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 288 alin. (1), cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 74 lit. c) și art. 76 lit. c) C. pen.

Înlătură aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen. În baza art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) și alin. (3), cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 13 C. pen., art. 74 lit. c) și art. 76 lit. c) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 208 și art. 209 lit. a), g) și i), cu aplicarea art. 37 lit. b) și art. 13 C. pen. și îl condamnă pe inculpat la 6 ani închisoare. Majorează pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea, prevăzută de art. 26, raportat la art. 288 alin. (1), cu aplicarea art. 37 lit. b) și art. 13 C. pen., de la 2 luni închisoare la un an închisoare. Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., contopește pedepsele și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 ani închisoare.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 20 iulie 2001 la 27 ianuarie 2004. Onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 27 ianuarie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-03-15
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 99/2004
2 ani închisoare aplicată acestuia, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 13 C. pen., precum și aplicarea art. 1 și art. 10 din Legea nr. 137/1997, constatând grațiată în întreg
ÎCCJ 2005-02-08
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 898/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1260 din 11 octombrie 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în dosarul nr. 522/2004, a fost admisă cererea de
ÎCCJ 2000-12-12
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6201/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul București, secția I penală, prin sentința nr. 967 din 30 octombrie 2003, au fost condamnați inculpații: - R.A., R.M. și F.M. la câte 4 ani închisoare
ÎCCJ 2004-05-07
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2505/2004
Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 44 din 15 ianuarie 2004 a Tribunalului București, secția I penală, în baza art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. p
ÎCCJ 2004-03-04
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1284/2004
alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001, cu art. 37 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., parte vătămată B.A., faptă din septembrie 2002. În baza art.
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă