ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 898/2005
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 898/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1260
din 11 octombrie 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a
penală, în dosarul nr. 522/2004, a fost admisă cererea de schimbare a
încadrării juridice.
În baza art. 334 C. proc.
pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptei săvârșite de inculpat din
infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen., în
infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen., cu
aplicarea art. 99 și următoarele C. pen.
În baza art. 211 alin. (2)
lit. b) și c) C. pen., cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen., a condamnat
pe inculpatul
M.M.
la pedeapsa de 5 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71
și art. 64 C. pen.
În baza art. 350 C. proc.
pen., s-a dispus arestarea inculpatului în vederea executării pedepsei.
S-a luat act că inculpatul
este arestat în altă cauză.
În baza art. 346 și art. 14
C. proc. pen., raportat la art. 998 – art. 999 C. civ. și art. 1000 alin. (2)
C. civ., a obligat pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente
M.N. la 800.000 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă I.M.L.
În baza art. 191 C. proc.
pen., a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la
3.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se pronunța astfel,
tribunalul a reținut următoarele:
Inculpatul a fost trimis în
judecată, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. (2) lit.
b) și c) C. pen., reținându-se în sarcina acestuia că, în noaptea de 20 august
2003, în jurul orelor 2.30, după ce a întreținut relații sexuale cu partea
vătămată I.M.L., în scara unui bloc, la plecare, a deposedat-o prin acte de
violență de geanta pe care aceasta o purta pe umăr, însușindu-și suma de
800.000 lei, aruncând apoi geanta și bunurile care se mai găseau în aceasta.
Instanța de fond a apreciat
că inculpatul se face vinovat de infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2)
lit. b) și c) C. pen.
În ceea ce privește
încadrarea juridică a faptei, instanța a reținut că la data săvârșirii
infracțiunii, inculpatul era minor, urmând a se dispune în baza art. 334 C.
proc. pen., schimbarea încadrării juridice și reținerea prevederilor art. 99 și
următoarele C. proc. pen.
Având în vedere faptul că
inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut și regretat
fapta comisă, având o atitudine sinceră atât pe parcursul urmăririi penale, cât
și în faza de judecată, gradul de pericol social concret al faptei săvârșite și
urmările acesteia, comportamentul necorespunzător al inculpatului în societate,
cercetat în stare de arest preventiv pentru fapte similare, instanța a apreciat
că scopul educativ și preventiv al pedepsei ce s-a aplicat inculpatului poate
fi atins numai prin aplicarea unei pedepse cu închisoare, orientată spre minim
dar cu executare în regim de detenție.
Împotriva acestei hotărâri,
a declarat apel inculpatul M.M. care a solicitat reducerea cuantumului pedepsei
aplicate, motivând că aceasta este prea mare în raport de circumstanțele sale
personale, este tânăr, nu are antecedente penale, a recunoscut și regretat
fapta comisă.
Prin decizia penală nr. 864/
A din 16 noiembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală,
apelul inculpatului a fost respins ca nefondat.
Nemulțumit de decizie,
inculpatul M.M. a formulat recurs pe care, în termen legal, l-a înaintat
Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.
El solicită admiterea
recursului, casarea hotărârilor atacate și, pe fond, reducerea pedepsei
aplicate.
Temeiul juridic al
recursului îl constituie dispozițiile art. 385
9
pct. 14 C. proc.
pen.
Recursul declarat este
neîntemeiat și urmează a fi respins ca atare.
Instanța de fond a stabilit,
iar cea de apel a menținut o pedeapsă just proporționalizată, făcând o
judicioasă evaluare a criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., având în
vedere, pe de o parte modalitatea de săvârșire a faptei și conduita generală a
inculpatului care determină un pericol social concret, iar pe de altă parte,
vârsta și atitudinea procesuală a acestuia.
În acest fel pedeapsa
aplicată corespunde prevederilor art. 52 C. pen., în concordanță cu scopul
coercitiv-educativ al acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge,
ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul
M.M.
împotriva
deciziei penale nr. 864/ A din 16 noiembrie 2004 a Curții de Apel București,
secția a II-a penală.
Constată că recurentul
inculpat este arestat în altă cauză.
Obligă recurentul inculpat
la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care
onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se
va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 8 februarie 2005.