ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2773/2008

Asupra cererii de recurs de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată că, Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a comercială, la data de 6 iulie 2006 reclamanta CNCF C.F.R. SA a chemat în judecată pe pârâta SC P.I.A.C.T.C.F.C. SA solicitând obligarea acesteia la majorarea capitalului social cu valoarea bunurilor ce constituie aport în natură adus de CNCF C.F.R. SA la capitalul social. De asemenea, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii în sumă de 50.000 ron (500.000.000 rol) pe zi de întârziere până la realizarea efectivă a majorării capitalului social cu valoarea bunurilor ce constituie aport în natură adus de CNCF C.F.R.

SA la capitalul social, precum și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces. La data de 31 octombrie 2006 reclamanta a depus la dosar cerere precizatoare arătând că în ceea ce privește al doilea capăt de cerere înțelege să solicite obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii în sumă de 5.000 ron (50.000.000 rol) pe zi de întârziere, până la realizarea efectivă a majorării capitalului social cu valoarea bunurilor ce constituie aport în natură adus de CNCF C.F.R. SA la capitalul social. Prin sentința comercială nr. 4199 din 27 martie 2007 Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantă. Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a avut în vedere actele și lucrările cauzei și dispozițiile legale incidente, reținând în esență că potrivit art. 2 alin. (5) din H.G.

nr. 887/2001, efectuarea aporturilor de către CNCF C.F.R. SA pe bază de protocol și eventuala diferență valorică față de anexa hotărârii erau în sarcina reclamantei în calitate de unic acționar al societății nou înființate SC P.I.A.C.T.C.F.C. SA. Tribunalul a mai reținut că aceste dispoziții legale prevedeau ca rectificarea cuvenită - majorare sau reducere a capitalului să fie înregistrată în Registrul Comerțului în baza hotărârii adunării generale a acționarilor, dar că, reclamanta (acționar al societății la acea dată) nu a depus la dosar o astfel de hotărâre. Un alt aspect reținut de Tribunal a fost și acela că la data de 9 februarie 2004 reclamanta a vândut întregul pachet de acțiuni deținut la societatea pârâtă care astfel s-a privatizat, prețul vânzării fiind stabilit în baza documentelor pe care acesta le deținea, situație în care invocarea protocolului anterior contractului apare ca fiind fără relevanță.

A mai reținut că omisiunea includerii unor bunuri sau valori în prețul de vânzare constituie propria culpă a vânzătorului, respectiv reclamanta, și nu poate fi transferată în sarcina societății pârâte întrucât s-ar aduce atingere libertății contractuale și principiului stabilității actelor juridice. Împotriva acestei sentințe reclamanta CNCF C.F.R. SA a formulat apel considerând-o nelegală și netemeinică, solicitând admiterea apelului, modificarea în tot a hotărârii apelate,în sensul admiterii cererii sale, astfel cum a fost precizată. Prin decizia comercială nr. 479 din 23 octombrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, s-a respins apelul formulat de apelanta CNCF C.F.R.

SA împotriva sentinței comerciale nr. 4199 din 27 martie 2007 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, în dosarul nr. 24470/3/2006, în contradictoriu cu intimata SC P.I.A.C.T.C.F.C. SA. Prin aceeași decizie, Curtea de Apel obligă apelanta la plata către intimată a sumei de 6.073 ron cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloare onorariu avocat, aferente apelului și respinge cererea intimatei privind obligarea apelantei la plata sumei de 19.666 ron cheltuieli de judecată ocazionate de soluționarea fondului. Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta care, în temeiul art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei comerciale nr. 479 din 23 octombrie 2007 pronunțata de Curtea de Apel București, iar pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, în sensul obligării intimatei - pârâte SC P.I.A.C.T.C.F.C.

SA la majorarea capitalului social cu suma de 2.569.799,4 ron (25.697.994.121 rol), precum si obligarea pârâtei la plata de daune cominatorii de 5.000 ron/zi de întârziere pana la realizarea efectiva a majorării capitalului social. Recurenta a invocat în drept, dispozițiile art. 304, art. 312 C. proc. civ., dispozițiile Legii. nr. 26/1990, H.G. nr. 581/1998, H.G. nr. 887/2001. Înalta Curte va respinge recursul deoarece hotărârea atacată este la adăpost de criticile circumscrise de recurentă motivului prevăzut de art. 304 pct 9 C. proc. civ., decizia nefiind dată cu încălcarea ori greșita aplicare a legii. Instanța de apel a apreciat în mod corect că SC P.I.A.C.T.C.F.C. SA (intimata din prezenta cauză) s-a înființat ca filială a CNCF C.F.R.

SA în baza H.G. nr. 887 din 13 septembrie 2001, cererea de obligare a intimatei - pârâte la majorarea capitalului social cu valoarea bunurilor reprezentând aport în natură adus de recurentă la capitalul social, fiind întemeiată pe dispozițiile acestui act normativ.

Potrivit art. 2 alin. (5) teza finală din hotărârea de guvern mai sus menționată "Dacă valoarea capitalului social, stabilită prin protocolul de predare - preluare va fi diferită de cea prevăzută în anexă se va solicita registrului comerțului rectificarea cuvenită, potrivit legii, în termen de 30 de zile de la semnarea protocolului, pe baza aprobării adunării generale a acționarilor". Din conținutul acestor dispoziții coroborate cu înscrisurile cauzei rezultă că obligația de majorare a capitalului social al societății nou înființate revenea recurentei reclamante în calitate de unic acționar al acestei societăți și trebuia realizată într-un termen de 30 de zile de la data semnării protocolului, așa cum în mod corect a reținut instanța de apel.

Probele cauzei relevă că recurenta - reclamantă nu numai că nu a respectat această obligație în termenul stabilit de legiuitor dar nu a procedat la majorarea capitalului social nici până la data privatizării societății, deși era acționar unic. În aceste condiții, Curtea constată că în mod corect, instanța de apel a reținut că omisiunea includerii unor bunuri sau valori în prețul de vânzare al acțiunilor deținute la societatea intimată constituie propria culpă a recurentei - reclamante. Curtea apreciază că nu există niciun temei legal pentru a se solicita obligarea intimatei pârâte la majorarea capitalului social cu valoarea bunurilor constituite ca aport în natură, reclamanta putând opta ea însăși pentru efectuarea acestei operațiuni cât timp era acționar la societatea intimată.

Mai mult, Curtea apreciază că prin obligarea intimatei - pârâte să procedeze la majorarea capitalului social în condițiile stabilite de apelanta - reclamantă s-ar încălca dispozițiile imperative ale legii, majorarea capitalului social fiind atributul exclusiv al A.G.E.A. conform art. 113 lit. f) din Legea nr. 31/1990, republicată, modificată și completată, instanța de judecată neputându-se substitui voinței acesteia. Pentru aceste considerente, conform art. 312 C. proc. civ. se va respinge recursul declarat de reclamanta CNCF C.F.R. SA București împotriva deciziei comerciale nr. 479 din 23 octombrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondat. Văzând dispozițiile art. 274 C. proc.

civ. Curtea va obliga recurenta la 4.309,35 lei cheltuieli de judecată către intimata - pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta CNCF C.F.R. SA București împotriva deciziei comerciale nr. 479 din 23 octombrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondat. Obligă recurenta la 4.309,35 lei cheltuieli de judecată către intimata - pârâtă. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 8 octombrie 2008.