ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 7546/2002

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la nr. 3696/Com/2000 la Tribunalul Constanța, reclamanta S.N.P. P. S.A. București, sucursala A. Pitești, a chemat în judecată pe pârâta SNTFM Constanța pentru a fi obligată la plata sumei de 22.321.687 lei contravaloare marfă, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 97/Com din 19 ianuarie 2001, Tribunalul Constanța a respins excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu invocată de pârâtă, ca nefondată.

A fost admisă cererea reclamantei și, pe cale de consecință a obligat pârâta la plata sumei de 26.361.687 lei contravaloare benzină lipsă și la 2.180.734 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că potrivit art. 42 C. proc. civ. persoanele care nu au exercițiul drepturilor lor nu pot sta în judecată decât dacă sunt reprezentate, asistate, ori autorizate în chipul arătat în legile sau statutele care rânduiesc capacitatea sau organizarea lor, iar prin decizia nr. 9 din 13 ianuarie 1998 emisă de S.N.P. P. S.A. București s-a prevăzut împuternicirea de reprezentare în numele societății și în nume propriu a intereselor unității în domeniul juridic, etc.

S-a considerat că acțiunea a fost formulată de S.N.P. P. S.A. București, unitate cu personalitate juridică, iar nu de către sucursala A. Pitești în nume propriu, aceasta din urmă având mandat legal de reprezentare.

În ceea ce privește fondul cauzei instanța a reținut că reclamanta a expediat pentru S.C. O.T. S.A. vagoane cu benzină, însoțite de S.T. nr. 760240, 760237, 760238/25 august 1999, ce au sosit la destinație cu sigiliile rupte sau lipsă, așa cum rezultă din procesele verbale nr. 432, 433, 434 din 25 august 1999, constatându-se lipsă cantitatea de 2.350 kg în valoare de 26.321.687 lei.

Nemulțumită de această soluție pârâta a declarat apel criticând soluția pronunțată de tribunal pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că benzina lipsă nu-i este imputabilă cărăușului, ci furnizorului și cantitatea de 450 kg benzină lipsă la vagonul nr. 4015 se înscrie la toleranța admisă de regulament prin art. 83.91.

Curtea de Apel Constanța, secția comercială, prin decizia nr. 369/COM din 12 aprilie 2001, a respins apelul pârâtei, ca nefondat.

Pentru a pronunța astfel, instanța de apel a reținut că pârâta a preluat marfa ajungând la destinație cu sigiliile rupte sau lipsă, aspecte reținute și de P.V. nr. 432, 433, 434/1999, cantitatea totală lipsă fiind de 2350 Kg benzină, adică contravaloarea acesteia fiind de 26.321.687 lei, împrejurări ce antrenează răspunderea cărăușului, mai ales că pârâta nu a dovedit contrariul.

În cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 83.9.1 din regulament referitoare la toleranța admisă la anumite mărfuri care datorită lor suferă în mod obișnuit o pierdere din greutate în timpul transportului întrucât marfa a fost constatată lipsă din culpa cărăușului.

Prin recursul de față pârâta apelantă a invocat motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a cerut casarea hotărârilor pronunțate în cauză, și în fond respingerea acțiunii în ce o privește, deoarece lipsa benzinei nu-i este imputabilă.

În motivarea recursului, pârâta a arătat că instanța nu a avut în vedere concluzia comisiei alcătuită la destinație și anume „cantitatea constatată în minus se datorează diferenței de țară a vagonului iar, potrivit P.V. de constatare nr. 432 și 433/1999 se consemnează lipsa sigiliilor la gura de descărcare totuși acestea aveau poziția ventilelor centrale în poziția închis și cu sigiliile intacte și ca urmare nu se putea sustrage benzina pe timpul transportului, chiar dacă a lipsit sigiliul de la ventilul central, deoarece construcția cisternei nu permite aceasta cât timp cazanele nu prezentau scurgeri.

Astfel situația de fapt este că reclamanta a stabilit greutatea, transportul fiind executat pe răspunderea acestuia iar lipsa benzinei se datorează neîncărcării mărfii în vagon și trecerea eronată a cantității pe documentul de transport.

De asemenea, recurenta a susținut că din actele depuse de reclamantă nu rezultă prețul mărfii, percepând taxe, accize, etc., pe care le încasează de două ori, aspect ce duce la o îmbogățire fără just temei, nefiind cel legal datorat de cărăuș.

Recursul este nefondat.

Din examinarea actelor dosarului rezultă că vagoanele au sosit la destinație cu sigiliile rupte, lipsă, aspecte reținute și în P.V. 432/434/433 din 25 august 1999, iar, pârâta a preluat transportul fără obiecțiuni privind greutatea vagoanelor încărcate cu benzină, ceea ce presupune că reclamanta a predat vagoanele cărăușului în perfectă stare și conform datelor înscrise în documentele de transport, drept urmare, criticile formulate referitoare la acest aspect sunt nefondate, urmând a fi înlăturate.

În situația dată, susținerile recurentei cu privire la greutatea stabilită pe cântarele proprii ale predătorului nu pot fi primite și aceasta cu atât mai mult cu cât vagoanele prezentau neregularități la sigilii.

În ce privește întinderea daunei, aceasta a fost corect stabilită, avându-se în vedere pierderea reală suferită de reclamantă, prin plata benzinei, a celorlalte taxe, aferente (accize, taxe de drum, TVA) și a cheltuielilor de transport, iar, recurenta a depus modul cum a fost calculat prețul având în vedere prețurile de la data efectuării transportului (conform înscrisului depus la dosarul de fond).

Așa fiind, recursul pârâtei este nefondat și va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâta SNTFM CFR M. S.A., sucursala de marfă Constanța, prin SMF S.A. Constanța împotriva deciziei nr. 369 din 12 aprilie 2001 a Curții de Apel Constanța, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 decembrie 2002.