ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 466/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 466/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de
față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
sentința civilă nr.173 din 16 iulie 2003, Curtea de Apel Suceava, secția
comercială și de contencios administrativ a admis acțiunea formulată de
reclamanta C.M. și a anulat în parte decizia nr. 674 din 30 august 2002
adoptată de Comisia de specialitate din cadrul Casei Județene de Pensii
Suceava, constatând că reclamanta beneficiază de prevederile O.G. nr. 105/1999
pentru perioada 17 aprilie 1941 – 15 martie 1944.
Pentru
a pronunța această soluție, Curtea de apel a reținut că reclamanta a fost născută
la data de 23 aprilie 1939 în Cernăuți și că familia părinților săi s-a
refugiat la sfârșitul lunii aprilie 1941 din localitatea Tucăuți, Cernăuți în
localitatea Bădeuți, Suceava.
Împotriva
acestei soluții a formulat recurs Casa Județeană de Pensii susținând că
perioada refugiului reclamantei este cuprinsă de la 15 martie 1944 la 6 martie
1945, așa cum a reținut și Comisia de aplicare a O.G. nr. 105/1999 în baza
probelor administrate în cauză.
Recursul
este întemeiat.
Prin
decizia nr. 674 din 30 august 2002, Comisia de aplicare a prevederilor O.G. nr.
105/1999 a admis cererea intimatei-reclamante și a stabilit că aceasta și
familia sa au fost refugiați din cauza persecuțiilor din motive etnice în
perioada 3 martie 1944 – 6 martie 1945, beneficiind de prevederile O.G.
nr.105/1999, pe baza actelor depuse și declarațiilor martorilor.
Este
adevărat că din declarația martorului P.D. și copia xeroxată a actului de
recensământ ar rezulta că familia se afla în anul 1941 refugiată în satul
Bădeuți, județul Rădăuți.
Dar, în
anul 1941, Bucovina a reintrat sub autoritatea statului român, iar în cauză nu
există dovezi că, până la data când acest teritoriu a reintrat sub ocupație
sovietică: martie 1944, autoritățile române ar fi exercitat persecuții din
motive etnice asupra familiei intimatei-reclamante.
Astfel
fiind, rezultă că, în mod corect, Comisia de aplicare a prevederilor O.G. nr. 105/1999
a reținut că intimata-reclamantă îndeplinește cerințele acestui act normativ
doar pentru perioada 3 martie 1944 – 6 martie 1945, pentru care probele sunt
neechivoce.
În
concluzie, recursul va fi admis, sentința atacată va fi casată și, pe fond,
acțiunea va fi respinsă, cu consecința menținerii actului administrativ atacat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite
recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Suceava împotriva sentinței
nr.173 din 16 iulie 2003 a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de
contencios administrativ.
Casează
sentința atacată și pe fond, respinge acțiunea.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 5 februarie 2004.