ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2051/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2051/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de
7 mai 2003, la Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ,
reclamantul, profesor doctor A.B. a solicitat pe calea ordonanței președințiale,
în temeiul art. 581 C. proc. civ., coroborat cu art. 9 din Legea nr. 29/1990,
suspendarea Ordinului nr. 571/2002, emis de Ministerul Sănătății și Familiei,
până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr. 500/2003 al
Curții de Apel Târgu Mureș, având ca obiect contestarea acestui act administrativ,
a cărei suspendare a solicitat-o,
În motivarea cererii sale,
reclamantul a susținut că prin ordinul atacat s-a dispus desființarea
Spitalului Clinic Târgu Mureș, printr-o procedură nelegală, iar suspendarea executării
actului administrativ s-ar impune, pentru a nu produce efecte juridice cu
implicații social-economice deosebit de grave.
Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială
și de contencios administrativ, prin sentința nr. 127 din 8 mai 2003, a respins
cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul A.B., cu motivarea
că în cauză nu se conturează o urgență în soluționarea cauzei și că nu rezultă
un drept aparent al reclamantului care ar fi fost vătămat prin actul atacat,
nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 581 și urm. C. proc. civ.,
coroborate cu dispozițiile art. 9 din Legea nr. 29/1990.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs A.B., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de recurs,
recurentul-reclamant a susținut că ordinul contestat a fost emis cu încălcarea
dispozițiilor legale, iar aplicarea lui imediată aduce grave prejudicii
unității sanitare Spitalul Clinic Târgu Mureș.
Recursul este nefondat, pentru
considerentele ce se vor arăta.
Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea
contenciosului administrativ nr. 29/1990, în cazuri bine justificate și pentru
a se preveni producerea unei pagube iminente, reclamantul poate cere instanței
competente să dispună suspendarea executării actului administrativ, până la
soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii.
În cauză, se constată însă, că ordinul
atacat pe calea contenciosului administrativ și a cărui de suspendare a fost solicitată,
a fost pus în executare, Spitalul Clinic Târgu Mureș fiind desființat și
preluat de Spitalul Clinic Județean Mureș, reclamantul acceptând postul de
medic, șef al unei secții în unitatea medicală nou înființată.
Pe de altă parte, recursul declarat
de recurent împotriva soluției pronunțată de instanța de fond, a fost soluționat
printr-o decizie irevocabilă, în sensul că a fost respins, situație în care o
cerere de suspendare a executării actului administrativ după finalizarea
procesului, nu mai are obiect.
În raport cu cele de preced, recursul
urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de A.B.
împotriva sentinței civile nr. 127 din 8 mai 2003 a Curții de Apel Târgu Mureș,
ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 21 mai 2004.